În 2015 a fost semnat un memorandum privind un posibil schimb de active, iar analiştii estimau că actul reprezintă o afacere foarte bună pentru Gazprom, într-un moment în care multe companii occidentale îşi reduseseră expunerea la Rusia din cauza sancţiunilor legate de acţiunile Moscovei în Ucraina.
Planurile privind extinderea fabricii Sakhalin-2, care produce anual 11 milioane de tone de gaze naturale lichefiate (LNG), depind de evoluţia negocierilor cu consorţiul Sakhalin-1 condus de Exxon Mobil Corp şi Rosneft privind furnizările de gaze, a explicat Cremers.
Acesta a adăugat că nu s-a ajuns încă la un acord.
Suspendarea discuţiilor dintre Shell şi Gazprom vine după ce, în 2016, OMV şi Gazprom au semnat un acord de bază privind schimbul unor active, conform căruia Gazprom va primi o participaţie de 38,5% din acţiunile companiei OMV (NORGE) AS, o companie concentrată pe explorarea şi producţia de petrol în Norvegia. În schimb, OMV va primi o participaţie de 24,98% într-un proiect destinat dezvoltării blocurilor 4 şi 5 ale formaţiunii Achimov, parte a zăcământului de petrol, gaz şi condensat Uregoy din Siberia. OMV şi Gazprom sperau să finalizeze acordul până la sfârşitul acestui an.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.
