Conform unui studiu al BNR, în primele trei luni ale acestui ani, standardele de creditare ale băncilor au cunoscut o înăsprire semnificativă în primul trimestru al anului, atât în cazul împrumuturilor ipotecare, cât și al celor de consum destinate populației.
Nici pentru următoarele 3 luni nu se întrevede o relaxare. În plus, ponderea solicitărilor de credite care au fost respinse de către bănci a crescut semnificativ în cazul ambelor categorii de împrumuturi acordate populației- ipotecare și de consum, mai arată BNR.
Din ianuarie 2019, nivelul maxim al gradului de îndatorare este de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută, în timp ce pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale, potrivit noului Regulament BNR.
”Conform noilor prevederi, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei și 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziționării primei locuințe ce urmează a fi ocupată de debitor”, arăta un comunicat de presă al BNR.
Factorii care determină evoluția standardelor de creditare ipotecară- mai spune sondajul BNR publicat marți- au înregistrat în primul trimestru al anului modificări semnificative după trei trimestre în care s-au menținut constanți. Și asta din două motive: primul, reprezentat de deciziile de politică monetară ale BNR iar al doilea motiv, de așteptările privind situația economică generală.
Gradul mediu de îndatorare a înregistrat scăderi importante în primul trimestru al anului 2019, pe fondul măsurilor prudențiale inițiate de banca centrală, în special în cazul creditelor nou-acordate (de la 43% la 38%, dar și în cel al portofoliului total de împrumuturi ipotecare (de la 45% la 43%).
Din punctul de vedere al băncilor, prețul proprietăților rezidențiale a înregistrat o creștere marginală, contrar așteptărilor de scădere semnificativă din trimestrul anterior. Pentru următorul trimestru, băncile anticipează o evoluție relativ constantă a prețurilor imobilelor. Cererea pentru împrumuturile ipotecare a crescut marginal în primul trimestru al anului curent, în pofida estimărilor băncilor de scădere semnificativă a acesteia. Așteptările pentru următoarele 3 luni sunt de continuare a creșterii numărului de cereri de credite, însă cu o intensitate scăzută (creștere marginală).
În cazul creditului de consum, standardele de creditare au înregistrat în T1 2019 o înăsprire semnificativă. Cererea pentru creditele de consum s-a redus semnificativ, în concordanță cu estimările băncilor din trimestrul precedent. Pentru toate categoriile de credite de consum au fost înregistrate diminuări ale cererii: semnificative pentru segmentele de împrumuturi garantate și negarantate cu ipotecă și, respectiv, moderată în cazul cardurilor de credit. În acest context, rata respingerilor solicitărilor de credite destinate consumului a avansat semnificativ.
Băncile estimează pentru următorul trimestru o scădere moderată a cererii pentru toate tipurile de credite de consum acordate populației.
Și în cazul companiilor, băncile se așteaptă la o înăsprire moderată a standardelor de creditare, indiferent de dimensiunea acestora, atât pentru împrumuturile pe termen lung, cât și pentru cele pe termen scurt. Cererea de credite din partea firmelor a consemnat o reducere moderată.
Firmele mari și-au redus semnificativ cererea de finanțare atât pentru împrumuturile pe termen scurt, cât și pentru cele pe termen lung, în timp ce în cazul firmelor mici și mijlocii cererea a scăzut moderat.
Sondajul este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie și octombrie. Are la bază un chestionar care este transmis primelor 10 bănci alese după cota de piață aferentă creditării companiilor și populației. Aceste instituții dețin aproximativ 80% din creditarea acestor sectoare.
Chestionarul este structurat în două secțiuni, urmărind distinct caracteristicile creditului către (A) companii nefinanciare și (B) populație. Întrebările vizează opiniile băncilor privind evoluția: ▪ standardelor de creditare (normele interne de creditare sau criteriile ce ghidează politica de creditare a instituțiilor de credit); ▪ termenilor și condițiilor de creditare (obligațiile specifice agreate de creditor și debitor în contractul de credit încheiat, ex. rata dobânzii, colateralul, scadența etc.); ▪ riscurilor asociate creditării; ▪ cererii de creditare; ▪ altor detalii specifice creditării (așteptări privind prețul mediu pe metru pătrat al unei locuințe, ponderea serviciului datoriei în venitul populației, ponderea creditului în valoarea garanției ipotecare etc.).
Răspunsurile la întrebări sunt analizate din perspectiva procentului net. În cazul întrebărilor care se referă la standardele de creditare, procentul net reprezintă diferența dintre procentul băncilor care au raportat înăsprirea standardelor și procentul băncilor care au raportat relaxarea acestora. Un procent net pozitiv semnalează că o proporție mai mare de bănci au înăsprit standardele de creditare, în timp ce un procent net negativ presupune că o proporție mai mare de bănci au relaxat standardele de creditare.
În cazul întrebărilor care se referă la cererea de credite, procentul net reprezintă diferența dintre procentul băncilor care au raportat creșterea cererii de credite și procentul băncilor care au raportat scăderea acestora. Un procent net pozitiv semnalează că o proporție mai mare de bănci a raportat creșterea cererii de credite, în timp ce un procent net negativ presupune că o proporție mai mare de bănci a raportat scăderea cererii de credite. Procentul net este calculat ținându-se cont de cota de piață a băncilor respondente. În mod similar sunt tratate răspunsurile și la celelalte întrebări, cu specificația că în notele graficelor sunt explicate valorile pozitive ale procentului net. Opiniile acoperă evoluțiile din ultimele trei luni, iar așteptările se referă la următoarele trei luni.
