La vârful clasamentului european se află Danemarca, unde cota maximă a impozitului pe venit a atins un nivel istoric de 60,5%. În schimb, la polul opus se află România și Bulgaria, unde veniturile sunt taxete cu 10%.
Anul 2026 marchează o diviziune tot mai clară în arhitectura fiscală a continentului. În timp ce statele din Nord și Vest își consolidează sistemele de redistribuire a bogăției prin taxe record, Europa Centrală și de Est continuă să parieze pe cote reduse pentru a-și menține competitivitatea economică.
Campionii taxării: Danemarca și clubul „peste 50%”
Danemarca conduce detașat clasamentul european, atingând în 2026 un nivel istoric al cotei maxime de impozitare pe venit: 60,5%. Această cifră este rezultatul introducerii unei noi tranșe fiscale vizând veniturile ultra-ridicate.
Modelul danez nu este însă singular. În prezent, șapte state europene impun rate de impozitare ce depășesc jumătate din veniturile brute ale contribuabililor de top.
- Danemarca: 60,5%
- Franța: 55,4%
- Austria, Spania, Belgia, Portugalia și Suedia: toate cu rate de peste 50%.
Acest nivel de taxare susține filozofia statului social, unde infrastructura publică și serviciile sunt finanțate prin contribuții progresive masive.
Media europeană
La nivel continental (35 de state analizate), media cotei maxime de impozitare se situează la 38,5%. În rândul țărilor OCDE, presiunea este chiar mai mare, media urcând la 43%. Discrepanțele dintre marile economii rămân frapante. De exemplu, Franța taxează veniturile mari cu peste 55%, în timp ce Marea Britanie menține pragul la 45%. Modelul german se situează într-o zonă intermediară (între 40% și 48%), alături de țări precum Italia, Irlanda sau Finlanda.
România și „Paradisul” fiscal din Est
La polul opus, Europa de Est rămâne o zonă de relaxare fiscală. România și Bulgaria oferă cel mai prietenos regim pentru veniturile mari, cu o cotă de doar 10%.
| Țară | Cotă Maximă (2026) | Tip de Impozitare |
| Danemarca | 60,5% | Progresivă |
| Franța | 55,4% | Progresivă |
| Marea Britanie | 45,0% | Progresivă |
| Turcia | 41,0% | Progresivă |
| Cehia | 23,0% | Progresivă (2 tranșe) |
| România | 10,0% | Cotă Unică |
| Bulgaria | 10,0% | Cotă Unică |
Între nevoi bugetare și competitivitate
Poziția unei țări în acest top este un barometru al priorităților sale politice imediate. În 2026, observăm mișcări strategice divergente. Estonia și Slovacia au crescut taxele pentru a acoperi deficitele bugetare. Finlanda a ales să reducă impozitarea pentru a atrage talente și a stimula piața muncii. Danemarca a ales să taxeze suplimentar doar segmentul „super-veniturilor”.
Provocarea României
Deși România ocupă o poziție privilegiată pentru investitori, presiunea asupra bugetului de stat și dezbaterea privind echitatea socială pun sub semnul întrebării sustenabilitatea cotei de 10%. Datele Eurobarometru confirmă o nemulțumire a cetățenilor privind proporționalitatea taxării, lăsând deschisă ușa pentru reforme fiscale majore în anii următori.
- Danemarca – 60,5%
- Franța – 55,4%
- Austria – 55,0%
- Spania – 54,0%
- Belgia – 53,5%
- Portugalia – 53,0%
- Suedia – 52,3%
- Slovenia – 50,0%
- Țările de Jos (Olanda) – 49,5%
- Irlanda – 48,0%
- Germania – 47,5%
- Italia – 47,2%
- Islanda – 46,3%
- Luxemburg – 45,8%
- Regatul Unit – 45,0%
- Finlanda – 45,0%
- Grecia – 44,0%
- Turcia – 40,8%
- Elveția – 39,7%
- Norvegia – 39,6%
- Media Europei (35 de țări) – 38,5%
- Polonia – 36,0%
- Letonia – 36,0%
- Slovacia – 35,0%
- Malta – 35,0%
- Cipru – 35,0%
- Croația – 33,0%
- Lituania – 32,0%
- Estonia – 24,0%
- Cehia – 23,0%
- Georgia – 20,0%
- Ucraina – 19,5%
- Ungaria – 15,0%
- Republica Moldova – 12,0%
- România – 10,0%
- Bulgaria – 10,0%
