Aurul, cunoscut ca un „paradis sigur” din punctul de vedere al activelor de refugiu în caz de turbulențe, a ajuns să fie preferat de băncile centrale, precum și de investitorii individuali odată cu izbucnirea crizei financiare globale. Băncile centrale, în prima jumătate a acestui an, au adăugat rezervelor lor 193,3 tone de aur, cel mai ridicat nivel din 2015. Cu 125,8 tone de aur, Turcia a fost numită a doua țară care a atins cea mai mare creștere a rezervelor de aur de la începutul anului 2017.
Potrivit unui raport întocmit de World Gold Council (WGC), bazat pe datele Fondului Monetar Internațional (FMI), rezervele de aur deținute de băncile centrale globale au crescut la 33.763 de tone în prima jumătate a acestui an. Băncile centrale, care au cumpărat 178,6 tone de aur în prima jumătate a anului precedent, au adăugat 193,3 tone de aur la rezervele lor în aceeași perioadă a acestui an.
Rusia, Turcia și Kazahstan au jucat un rol important în achizițiile în cauză. În prima jumătate a anului, cele trei țări au realizat 86% din achizițiile totale de aur de pe mapamond.
Rusia s-a clasat pe primul loc cu 383,3 tone achiziționate și este urmată urmată de Turcia, care a ocupat locul doi cu 125,8 tone și de Kazahstan, pe locul trei, care și-a adăugat 68,4 tone de aur la rezervele sale.
Analistul financiar, Islam Memiș, din partea agenției Anadolu, afirmă că, potrivit raportului publicat de WGC, băncile centrale au reprezentat 10% din cererea totală de aur în prima jumătate a anului 2018.
Considerând că cererea crescândă de aur a băncilor centrale este o „măsură financiară”, Memiș argumentează astfel: „Deoarece atitudinea președintelui american Donald Trump a perturbat piețele financiare mondiale, se iau măsuri timpurii pentru posibile probleme viitoare, pe de altă parte, creșterea riscurilor geopolitice din Orientul Mijlociu a contribuit, de asemenea, la creșterea cererii de aur”.
Evidențiind faptul că, anul viitor, ar putea fi o provocare pentru piețele financiare, Memiș a spus că războaiele comerciale și riscul dezastrelor naturale și al războaielor ar putea avea un impact asupra economiilor mondiale. „Prin urmare, cererea de aur ar putea crește ca urmare a nevoii de plasamente în active considerate sigure „, a adăugat el. Potrivit lui Memiș, creșterea cererii de aur și scăderea așteptată a activelor denominate în dolari ar putea determina o creștere a prețului unciei de aur.
În plus, el estimează că, din punct de vedere tehnic, prețul unciei de aur ar putea ajunge până la 1.350-1.500 de dolari, adăugând că „băncile centrale mondiale nu au încredere în dolar și obligațiuni, iar aurul fizic ar putea continua să fie cel mai profitabil dintre instrumente de tranzacționare și de investiții. Consider că scăderea recentă a prețului aurului oferă investitorilor și băncilor centrale o bună oportunitate de cumpărare”.
De altfel, este binecunoscut faptul că Banca Centrală a Poloniei și-a suplimentat, recent, rezervele de aur, acestea ajungând la cel mai ridicat nivel al ultimilor 35 de ani, analiștii punând această inițiativă de cumpărare pe baza prețului redus înregistrat în prezent de cotația aurului.
Graficul săptămânal al aurului, sursa: tradingeconomics.com
Clasamentul pe țări în funcție de deținerile de aur:
- India: 560 de tone 5,5% din total rezerve internaționale
- Olanda: 612 tone 68,2% din total rezerve internaționale
- Japonia: 765 de tone 2,5% din total rezerve internaționale
- Elveția: 1.040 de tone 5,3% din total rezerve internaționale
- China: 1.842 de tone 2,4% din total rezerve internaționale
- Rusia: 1.909 tone 17,6% din total rezerve internaționale
- Franța 2.436 de tone 63,9% din total rezerve internaționale
- Italia: 2.451 de tone 67,9% din total rezerve internaționale
- Germania: 3.371 de tone 70,6% din total rezerve internaționale
- Statele Unite 8.133 de tone 75,2% din total rezerve internaționale.
Conform datelor oferite de Banca Națională, România deține în prezent 103,7 tone, cantitate rămasă constantă de ceva vreme.
„Eu am o învățătura. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru ca sunt superstițios. De cate ori am trecut peste 100 de tone Romania a pățit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, cu ocazia unui simpozion pe teme legate de aur, găzduit de BNR, în 2013.
Comments are closed.