Legea privind îmbunătățirea protecției investitorilor a fost publicată în Monitorul Oficial, pe 26 iunie, și urmează să intre în vigoare în 10 zile de la publicare, a anunțat, joi, Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Este vorba de Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, care asigură transpunerea prevederilor Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (MiFID II).
Legea are ca obiective principale îmbunătățirea protecției investitorilor, sporirea transparenței pieței prin extinderea cerințelor pre și post tranzacționare, promovarea competiției în tranzacționare și în compensare.
I-am adresat câteva întrebări lui Adrian Morar, expert financiar internațional, colaborator al Institutului Bancar Român și CEO Leaders Inside, Frankfurt, în încercarea noastră de a aduce în prim plan avantajele și dezavantajele noului sistem de reglementare.
Realitatea Financiară (RF): Ce este MiFID II si cui se adresează?
Adrian Morar (AM): MiFID II reglementează instrumentele financiare și serviciile de investiții. Are ca scop crearea unui cadru legal prin care se acordă un grad ridicat de protecție investitorilor și creșterea transparentei piețelor financiare. Noul cadru de reglementare se aplica societăților de servicii de investiții financiare, operatorilor de piața, furnizorilor de servicii de raportare a datelor, depozitarilor centrali, contrapărților centrale, firmelor de investiții din alte state membre care operează pe teritoriul României, precum și societăților din tari terțe care furnizează servicii de investiții sau desfășoară activități de investiții în Romania prin înființarea unei sucursale.
RF: Cu ce noutăți vine față de precedentul set de reguli?
AM: Sunt mai multe elemente de noutate, dar cele mai importante consider că sunt următoarele:
- Creșterea gradului de reglementare a locurilor de tranzacționare;
- Noi cerințe destinate activităților de tranzacționare bazate pe algoritmi și cele de high frequency;
- Obligația impusă tuturor traderilor algoritmici de a fi reglementați, introducerea de prevederi care îi împiedică să își mărească volatilitatea prin migrarea de pe o piață către alta;
- Îmbunătățirea cerințelor de transparență pentru activitățile de tranzacționare aferente piețelor de capital, permițând identificarea aşa-numitelor „dark pools” (zone de lichidități ascunse, unde volumele de tranzacționare și lichiditatea nu sunt disponibile pentru platformele publice);
- Consolidarea rolului și a puterilor autorităților de supraveghere. Autoritățile de supraveghere vor fi abilitate să interzică anumite produse, servicii sau practici în cazul în care protecția investitorilor, stabilitatea financiară sau funcționarea ordonată a piețelor ar fi amenințate;
- Asigurarea unei mai bune protecții a investitorilor.
RF: Din punctul de vedere al investitorului, acest nou set de reglementări prezintă mai degrabă avantaje sau dezavantaje?
AM: Ambele sunt valabile. La capitolul avantaje putem afirma că asigură o mai bună protecție a investitorilor prin implementarea unor cerințe mai stricte pentru administrarea portofoliului, consultanța de investiții și oferta de produse financiare complexe, ca de exemplu produsele structurate. Pentru a preveni un eventual conflict de interese, consultanților independenți și administratorilor de portofolii le va fi interzis să efectueze sau să primească plăți sau alte câștiguri bănești către sau de la terți. Sunt introduse reguli de guvernanță corporativă și reguli privind responsabilitatea managerilor pentru toate firmele de investiții.
Dar există și anumite dezavantaje, cum ar fi faptul că accesul liber al investitorilor la servicii și produse financiare va fi limitat, creșterea substanțială a birocrației, limitarea social trading-ului și a altor canale de tranzacționare și, de asemenea, va fi limitată și posibilitatea realizării de câștiguri speculative.
RF: Va apărea o distincție mai puternica între investițiile clasice (acțiuni, bonduri) și cele care prezintă riscuri sporite (spre exemplu în CFD-uri, Forex, criptomonede)?
AM: Da, din perspectiva noului regim de transparență pentru tranzacționarea în cazul piețelor de titluri, altele decât titlurile de credit (obligațiuni, produse structurate și derivate). De asemenea, nu numai că va apărea o distincție între instrumentele financiare simple și cele complexe, dar acestea vor trebui promovate diferit în funcție de profilul de risc al investitorului. Mai mult, fie emitenții, fie distribuitorii acestor instrumente vor trebui chiar să includă în fișa de produs informații precum: tipul de client țintă, pregătirea și experiența necesara clientului, care este toleranta la risc a acestuia și compatibilitatea profilului risc/câștig a produsului cu piața țintă, care ar trebui sa fie nevoile și obiectivele clientului, dar si clienții care nu ar trebui să investească (piață țintă negativă).
RF: Vor beneficia astfel clienții de retail de o protecție suplimentară?
AM: Da. Atunci când oferă consultanță de investiții, firma de investiții ar trebui să specifice într-o declarație scrisă privind caracterul adecvat în ce mod consultanța oferită corespunde preferințelor, nevoilor și altor caracteristici ale clientului de retail. Declarația ar trebui să fie furnizată pe un suport durabil, inclusiv sub formă electronică.
Însă, din păcate, beneficiul ar putea prezenta doar un caracter marginal și consider că ar trebui făcut un un studiu care să releve daca eforturile brokerilor de implementare a MiFID II, care se vor răsfrânge în final în costuri, sunt justificate sau nu prin prisma oferirii unei protecții suplimentare.
Comments are closed.