Oamenii de afaceri și consultanții fiscali propun autorităţilor impozitarea veniturilor realizate din criptomonede, pentru că la ora actuală mulţi dintre românii care au venituri din aceste tipuri de monede nu ştiu că trebuie să plătescă impozit pentru ele, arată o analiză Deloitte.
De asemenena , aceștia propun aplicarea unor facilităţi fiscale pentru microîntreprinderile care oferă angajaţilor maşini de serviciu, clarificarea modului în care se impozitează veniturile din criptomonede, recuperarea mai rapidă a TVA-ului în cazul firmelor care au avut clienţi sau furnizori în faliment sau clarificarea impozitării salariilor programatorilor în 2019 sunt doar o parte dintre temele aflate în prezent pe masa autorităţilor pentru modificarea Codului fiscal, explică consultanţii de la Deloitte, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă fiscală, citați de ZF.
Guvernanţii trebuie să înceteze cu „inovaţiile” din domeniul fiscalităţii, pentru că România devine din ce în ce mai puţin atractivă pentru investitorii străini. În plus, transpunerea unor directive europene prea rapid în legislaţia locală şi paragrafele contradictorii din unele propuneri de măsuri fiscale tulbură, din nou, mediul de business, care a beneficiat de câteva luni de stabilitate legislativă, spun consultanţii de la Deloitte.
„Legislaţia care a fost dată în ultimii doi ani în materie fiscală încă nu s-a aşezat şi, din păcate, sunt unele prevederi care încă nu s-au clarificat. În contextul constrângerilor bugetare, al instabilităţii politice şi legislative din ultimii doi ani, interesul investitorilor străini pentru România începe să scadă. Iar acest lucru este cel mai vizibil în dobânzile la care România a început să se împrumute. Dacă, pe termen scurt, anul trecut ne împrumutam cu mai puţin de 1%, acum acestea au ajuns la 3%, iar pe termen lung s-au dublat de la un an la altul, până la 5%”, a explicat Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte, în cadrul unui eveniment organizat de companie pe tema propunerilor pe care mediul de afaceri le-a discutat cu autorităţile publice pentru modificările codului fiscal care ar urma să fie adoptate în următoare perioadă.
„O altă clarificare este necesară pentru legea bonurilor de valoare, proaspăt adoptată, care comasează într-un singur act normativ toate tipurile de tichete (masă, vacanţă, creşă, culturale). Însă legea are două articole contradictorii: unul prevede că tichetele se acordă în condiţiile şi cu excepţiile prevăzute în Codul fiscal, iar celălalt că sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit şi total neimpozabile, fără plafoane, pentru salariaţi”, a explicat Raluca Bontaş, partener global employer services în cadrul Deloitte.
De asemenea, ea a atras atenţia asupra faptului că ordonanţa de urgenţă care regla problema programatorilor odată cu măsura transferului de contribuţii de la angajator la angajat (şi care ar fi pierdut 7% din salariul net) va expira la finalul acestui an, astfel că ar trebui clarificată abordarea guvernului pentru anii următori.
În domeniul TVA, una dintre modificările discutate cu reprezentanţii autorităţilor este posibilitatea recuperării mai rapide de TVA de la buget pentru creanţe neîncasate de companiile care au intrat în faliment.
„Este o reală problemă pentru mediul de afaceri, implicând costuri semnificative. În prezent, cei care au de încasat creanţe pentru livrări efectuate către persoane care nu achită contravaloarea acestora sunt obligaţi să achite TVA aferentă acestor facturi către bugetul de stat la momentul livrării. Astfel, deşi nu au primit sumele de la debitori, trebuie să verse taxa, având posibilitatea să o recupereze abia la încheierea procedurii de faliment a debitorului prin hotărâre judecătorească”, a spus Raluca Bâldea, director impozite indirecte în cadrul Deloitte.
O altă modificare legislativă propusă de consultanţi este legată de o directivă europeană transpusă prea rapid în legislaţia românească şi care a impus nişte plafoane prea mici la finanţarea necesară investiţiilor, au mai spus consultanţii de la Deloitte.
„În prezent, o societate care doreşte să finanţeze orice parte a activităţii sale (activităţi curente, investiţii etc.) prin împrumut, fie el de la o instituţie financiară, de la un terţ sau chiar de la propriul acţionar sau asociat, are o limitare fiscală în ceea ce priveşte costul finanţării. Astfel, o societate poate deduce anual costuri de finanţare de maximum 200.000 euro, la care se mai adaugă şi 10% din EBITDA. Prin urmare, dacă presupunem un nivel mediu al dobânzii de 5% la împrumuturi în moneda euro, rezultă că orice societate care a contractat un împrumut în valoare mai mare de 4 mil. euro este potenţial afectată de această prevedere”, a explicat Alexandra Smedoiu, partener corporate tax în cadrul Deloitte, care a adăugat că în directiva europeană pragul de limitare este de 3 milioane euro anual, la care se adaugă 30% din EBITDA.
În ceea ce priveşte propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, consultanţii propun o reaşezare a procedurii privind analiza de risc efectuată de fisc în scopul îndeplinirii activităţii de administrare fiscală (procedură ce stă de altfel şi la baza selectării contribuabililor pentru inspecţie fiscală).
„Propunem transparentizarea criteriilor avute în vedere la analiza de risc pentru a permite contribuabililor să le cunoască şi să se conformeze voluntar şi o repetitivitate bine stabilită în efectuarea analizei de risc care să permită ca eventuale neconcordanţe care au determinat o anumită încadrare, odată corectate, să conducă la schimbarea categoriei de risc determinată anterior. De asemenea, din perspectivă procedurală, analiza de risc trebuie să cunoască mai multe etape, prin care să se poată schimba nivelul de risc la care este încadrat un contribuabil, dacă e cazul”, a explicat Andreea Artenie, partener la Reff şi Asociaţii, casa de avocatură asociată Deloitte.
Comments are closed.