Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei spune că aproape 25% din cei care cumpără eurobonduri sunt nerezidenți. Potrivit acestuia, investitorii străini trăiesc orice eveniment care se întâmplă în România la cote maxime.
„De ce cumpără România? Cine cumpără? Nu cumpără investitorii speculativi pentru că nu-i lăsăm noi. De exemplu, în eurobonduri, atunci când facem alocarea, titlurile respective se duc majoritatea la investitori de portofoliu care cumpără România. Credeți-mă că au expuneri foarte mari pe România”, a afirmat el, într-o conferință Profit.ro.
Potrivit acestuia, investitorii străini trăiesc orice eveniment care se întâmplă în România la cote maxime.
„Noi suntem echipa de serviciu care răspundem la telefoane ca să explicăm investitorilor ce se întâmplă în România. Până și declarațiile pe care le dau politicienii trebuie să le explicăm. La sfârșitul anului trecut a fost Legea pensiilor aveam câte 3-4 apeluri pe zi, întâlniri și așa mai departe, că să explicăm”, povestește Ștefan Nanu.
Conform declarațiilor sale, în discuțiile cu investitorii, ei vor nu neapărat să le asiguri un confort verbal, ci să dovedești că ceea ce spui are sens. „Nu poți să vinzi gogoși unor investitori, că nu o să te mai creadă”, spune el.
Acei investitori cumpără doar datoria externă.
”25% din datoria în lei este deținută de nerezidenți. Nerezidenții, când vin în licitațiile noastre, de cele mai multe ori se duc sub orice ofertă, sub orice ordin pe care o pune o bancă din România sau un fond de pensii. Sunt agresivi”, afirmă șeful Trezoreriei.
El spune că acei investitori își țin titlurile respective.
„Ponderea nerezidenților în piața titlurilor de stat acum s-a stabilizat, în condițiile în care noi am emis extrem de mult anul trecut: 203 miliarde lei”, reamintește Nanu.
Conform declarațiilor sale, România are avantaje pe partea de strategie geopolitică, de alianțe, „suntem on the bright side, nu on the dark side”.
În opinia sa, din perspectiva resurselor, avem resurse, și mai există inclusiv potențial neexploatat.
„Din păcate, e adevărat, potențialul neexploatat stă de ceva vreme neexploatat. E adevărat, sunt și probleme, avem deficite gemene. Dacă ne uităm la țări cu care suntem comparați, și alții se cam confruntă cu problemele astea. Un investitor global și modul în care judecă el România și modul în care acționează față de titlurile emise de România spune multe”, a mai afirmat el.
Datoria publică s-a dublat în ultimii 5 ani ca valoare
Datoria publică a ajuns în ianuarie 2024 la 50,2% din PIB, adică 801,6 miliarde lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Din această sumă, cea mai mare parte este pe termen mediu și lung 759,9 miliarde lei.
Legea responsabilității fiscal-bugetare, dacă a depășit 50%, dar este sub 55%, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea acesteia.
Programul trebuie să cuprindă și măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
Acest lucru trebuie realizat prin lege și trebuie să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
Reamintim că în decursul ultimilor ani a mai depășit 50%, dar când a scăzut sub acest procent nu a fost din cauză că s-a redus ca sumă, ci a crescut PIB-ul nominal la care se raportează, ajutat de inflația ridicată. Ca valoare, datoria publică a fost într-o continuă creștere.
În acest moment, datoria publică este mai mult de dublul valorii din 2019.
Ministerul Finanțelor are în plan să împrumute 181 miliarde lei în acest an, sumă ce reprezintă refinanțarea datoriei actuale care ajunge la scadență și deficitul bugetar. Experții Consiliului Fiscal estimează pentru acest an un deficit de peste 6% din PIB, în condițiile în care bugetul pe 2024 a fost construit pe 5%.
