Doar un nivel relativ scăzut al datoriei publice nu este de natură de a reduce riscurile legate de capacitatea de rambursare a acesteia. Înainte de criza financiară izbucnită în 2008, datoria publică era sub 12% din PIB. În prezent este peste 36% și este în creștere.
Costurile generate de datoria publică sunt și ele tot mai mari. Plata dobânzilor aferente datoriei publice ajunsese să greveze bugetul de stat cu 1,8% în 2013.
În prezent, costul datoriei publice începe să se apropie de cel înregistrat de bugetul de stat din perioada crizei financiară, respectiv 1,8% din PIB, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
În 2017, dobânzile la datoria publică au atins nivelul de 1,3% din PIB, iar pentru 2018 estimarea Comisiei Naționale de Prognoză este 1,4%, în condițiile în care creșterea PIB va fi 5,1%, conform aceleiași prognoze oficiale.
„Chiar dacă acum povara pe buget a costurilor cu datoria publică este mult mai echilibrată deoarece datoria este aşezată acum pe maturităţi mai lungi, ceea ce ar trebui să reducă din efort şi din riscuri, tendiţele de majorare a dobânzilor vor aduce anumite riscuri”, consideră Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Dobânda pe care Guvernul o plătește la titlurile de stat, în lei, pe 10 ani este în creștere și se apropie de 5%, prag ce poate fi depășit anul viitor. Randamentul obligațiunilor suverane pe 10 ani este luat ca indicator al costurilor de finanțare din economie.
„Rata dobânzii este estimată pentru 2018 la 4,7% și 5,5% în 2019, în creștere puternică de la 3,9% în 2017”, a declarat Andrei Rădulescu, director la Banca Transilvania, într-o conferință de specialitate.
Pe piața primară a titlurilor de stat, ratele de dobândă pentru obligațiunile cu scadența de 10 ani, s-au stabilizat la 4,95%.
Marți, Ministerul Finanțelor a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2024 împrumutându-se cu 690 milioane lei (peste nivelul programat de 500 milioane lei), la un cost mediu anual de 4,82%, în creştere cu 43 puncte bază faţă de nivelul de la licitaţia din septembrie.
În condițiile în care costurile de finanțare cresc, iar creșterea economică frânează România se confruntă cu o reducere a spațiului fiscal, problema fiind de unde ar putea suplini bugetul de stat diferența.
Economiștii spun că în momentul în care costul finanțării trece de 6%, ratele dobânzii devin atât de mari încât adaugă ele singure la datoria publică.
În perioada crizei, împrumuturile s-au scumpit, fenomen care se manifestă și în prezent. În ritmul actual, costul datoriei publice poate urca rapid la 1,7% – 1,8% din PIB, ceea ce reduce cu aproximativ 0,3% din spațiul fiscal.
În aceste condiții trebuie încetinit ritmul în care se acumulează datoria publică și adoptate politici fiscale care mențină la un cost rezonabil datoria publică pentru a menține controlul deficitul bugetar sub control. „Problema nu constă atât de mult în ponderea datoriei publice din PIB, cât capacitatea de rambursarea acesteia”, a declarat pentru Realitatea Financiară, Ionuț Dumitru.
Majorările de pensii și salarii în paralel cu încetinirea creșterii economice, adaugă o povară bugetară suplimentară de 0,2%-0,3% din PIB care trebuie acoperită din alte venituri. Reducerea deficitului bugetar este esențială pentru menținerea sub control a costurilor de finanțare.
Comments are closed.