Cine câștigă daca saltul mare al puterii de cumpărare se duce în inflație și deficit comercial

Să fie de lăudat sau de compătimit. România a înregistrat un salt de 7,8% în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, în 2017, cea mai mare creştere din Europa, deci consumul a mers ca racheta dar, în același timp a avut și cel mai mare deficit de cont curent, cu un minus 6,4 miliarde de euro, tot cel mai mare din UE.

Un studiu GfK arată că un cetățean din ţările Uniunii Europene a avut, în 2017, o putere medie de cumpărare de 16.436 de euro, echivalentul unei creşteri nominale de 1,9% faţă de anul precedent.

România, cu un salt de 7,8%, a înregistrat cel mai mare avans în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, dar cu toate acestea valoarea de 4.556 de euro pe locuitor rămâne scăzută, ceea ce arată menținerea decalajului mare în ceea ce priveşte standardul de viață, relevă studiul.

„Puterea de cumpărare măsurată de GfK corespunde cu venitul net disponibil al populaţiei, inclusiv subvenţiile guvernamentale – pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail. Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa, situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia şi, parţial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare este mai ridicată faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş, Constanţa. Judeţele care au înregistrat un mic salt faţă de anul trecut în privinţa puterii de cumpărare sunt: Arad, Hunedoara şi Mureş”, arată în studiul GfK.

Pentru 2018, GfK anticipează o creștere de 2,1% în statele UE.

Inflația în creșetere va afecta țări din Est, în timp ce creşterea valorii este de aşteptat pentru  Franţa, Spania şi Ungaria.

Studiul GfK relevă că ţările UE au avut o creştere cu 1,8% a cifrei de afaceri în retail, în 2017, în timp ce, din cauza efectelor cursului de schimb valutar, Marea Britanie a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de 4,2%, în euro.

În topul ratelor de creştere se află Cehia (+9,8%) şi România (+9,3%).

Pentru 2018, specialiştii GfK anticipează rate de creştere puternice pentru România (+7,5%), Estonia (+6,8%), Cehia (+6,5%), Ungaria (+6%) şi Bulgaria (+5,3%).

Conform documentului, ponderea cheltuielilor populaţiei în retail variază puternic în Europa – de la doar un sfert până la aproape 50%, iar media statelor UE a fost de 30,5%, anul trecut. În cazul României, cota a fost, în 2017, de 31,6%.

GfK arată că statele UE s-au apropiat de prognoza Băncii Centrale Europene (BCE) în privinţa ratei inflaţiei, ajungând la 1,7%, în 2017. În acest context, GfK preconizează o creştere de 1,9% a preţurilor la nivelul UE.

Analiza GfK a fost realizată la nivelul a 32 de ţări europene şi cuprinde cele mai recente evoluţii şi prognoze pentru anul 2018.

Articolul precedentStatul se împrumută mai scump din cauza scandalului Pilonului II de pensii
Articolul următorGuvernul a lansat patru investiții majore prin parteneriatul public-privat: trei autostrăzi și un complex medical

Comments are closed.