Această ediție a Cupei Mondiale la fotbal a adus multe surprize pe parcursul ei, cea mai importantă apărând atunci am aflat că cel mai nou membru al Uniunii Europene, Croația, a va întâlni Franța, una dintre națiunile fondatoare ale blocului comunitar, în finală.
Întrebarea de pe buzele tuturor este: cine va câștiga meciul?
Economiștii și analiștii din piețe au încercat să vină cu predicții, folosind inteligența artificială și modelarea statistică, încă de dinaintea începerii turneului final.
Banca elvețiană UBS a indicat Germania ca fiind echipa câștigătoare după ce a efectuat o simulare pe calculator a turneului rulată de 10.000 de ori, în timp ce Goldman Sachs a folosit inteligența artificială și pariat pe Brazilia.
Însă câteva instituții financiare, cum ar fi Goldman Sachs, ING, Nomura ș.a., au reușit să indice cu exactitate cel puțin una dintre echipele finale, Franța, dar încă nu a fost consemnată nicio estimare din partea vreunui economist cum că cea de-a doua finalistă ar putea fi echipa Croației, aspect care subliniază dificultatea de a prezice câștigătoarea unei Cupe Mondiale.
Taimur Baig, economistul principal al băncii DBS, cu sediul în Singapore, a oferit o declarație extrem de interesantă. Referindu-se la caracatița-oracol Paul, vedeta precedentului turneu final, a declarat pentru CNBC că „la orice Cupa Mondială, cred ca probabilitatea de a indica echipa câștigătoare este determinată la fel de bine de caracatiță cât și de un economist sau un analist de piață”.
În timp ce economiștii au reușit să prezică numărul de medalii olimpice ale țărilor paricipante cu o rată de precizie de 98% utilizând factori precum populația, venitul pe cap de locuitor și performanțele anterioare, previziunile ce fac referire la Cupa Mondială nu s-au ridicat la același nivel.
La urma urmei, națiunile cu cea mai mare populație, cum ar fi China, India și Statele Unite, nu au ajuns în finala Cupei Mondiale. De fapt, Croația, finalista-surpriză a Cupei Mondiale din acest an, are o populație mai mică de 5 milioane de persoane.
Printre cele 32 de echipe calificate la turneul final, jumătate provin din țări cu venituri mari. De fapt, diferențele ce țin de venitul pe cap de locuitor sunt evidente. Cea mai bogată este Danemarca, ce are un venit național brut pe cap de locuitor de 56.990 de dolari, de aproape 10 ori mai mare decât cel a celei mai sărace țări, Senegal, la doar 5.950 dolari.
În plus, în timp ce fotbalul profesionist atrage după sine transferuri-record, precum cel al lui Cristiano Ronaldo, de 117 milioane de dolari către Juventus, Cupa Mondială este relativ mai modestă din acest punct de vedere. Potrivit FIFA, echipele vor încasă părți din suma totală de 400 de milioane de dolari, câștigătorul încasând cel mai mult, 38 de milioane de dolari.
Este cunoscut deja faptul că țări precum Qatar și Bahrain că investesc în sportivi străini pentru a-și îmbunătăți numărul de medalii la Jocurile Olimpice. Dar, pentru fotbal, FIFA cere ca jucătorul să fi locuit în țara respectivă timp de cel puțin cinci ani.
Acest lucru ar putea explica de ce aproape jumătate din cei 82 de jucători străini din această Cupă Mondială s-au născut în țări europene cu un venit relativ ridicat pe cap de locuitor, dar au ales să joace pentru țări africane comparativ mai puțin bogate, cum ar fi Maroc, Tunisia și Senegal.
În timp ce fotbalul profesionist depinde preponderent de bani, prin comparație, Cupa Mondială pare subestimată din acest punct de vedere.
Comments are closed.