Rezervele internaționale brute ale BNR sunt cele mai mici, prin raportare la Produsul Intern Brut (PIB). La nivelul din decembrie anul trecut, acestea reprezentau o cincime din PIB, o valoare apropiată de cea în Ungaria. În alte foste state comuniste, precum Cehia sau Bulgaria, rezervele reprezintă aproape jumătate din produsul intern brut.
Rezervele internaționale brute ale BNR au ajuns la 69,7 mld euro la sfârșitul lunii aprilie 2024. Raportat la PIB, în România, în decembrie 2023 rezervele au avut ponderea cea mai mică, de 20,4%, urmată de Ungaria cu 21,1%, Polonia cu 23,5%, Cehia cu 43,9% și 44,6% Bulgaria, arată o analiză macroeconomică realizată de economiștii Alpha Bank și citată de Economica.ro.
După izbucnirea pandemiei, poziția FMI a crescut ca pondere în rezervele internaționale brute ale tuturor țărilor din regiune (la 5% în România și Bulgaria, 6% în Ungaria, 4% în Polonia și 3% in Cehia, ca urmare a faptului că FMI a suplimentat stocul DST printr-o nouă alocare generală în valoare totală de 456,5 mld DST (echivalent a 650 mld USD) distribuită țărilor membre, în funcție de participația lor la FMI.
Această alocare generală, de departe cea mai mare de până acum, este un prim exemplu al unui răspuns internațional de cooperare la pandemia de COVID-19. Țărilor din regiune le-au revenit 10,5 mld DST, adică 2,3% din total. Creșterea ponderii poziției FMI în totalul rezervelor internaționale a fost compensată de scăderea ponderii celorlalte două componente, în cazul României și Bulgariei a ponderii aurului, iar în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei a ponderii rezervelor valutare.
Rata medie anuală de creștere a rezervelor internaționale a accelerat în perioada 2019-2023 în țările din regiune cu excepția Cehiei. Se pune întrebarea dacă volumul actual al rezervelor este adecvat.
Băncile centrale acumulează rezerve din precauție, având ca scop diminuarea efectelor negative ale eventualelor crize financiare. Oprirea bruscă a fluxurilor de capital, ce caracterizează criza financiară, face imposibilă refinanțarea datoriilor și afectează grav capacitatea de plată a țărilor cu datorii externe mari.
Astfel, apare presiunea de depreciere a monedei și nevoia de măsuri de austeritate care, în majoritatea cazurilor, duc la recesiune și pierderi de producție greu de recuperat, așa cum s-a întâmplat în cazul crizei din 2008. O țară cu rezerve internaționale semnificative poate limita deprecierea monedei, poate evita incapacitatea de plată și diminua amploarea recesiunii, arată anliaza macrobancară.
