Relația privilegiată a Germaniei cu Rusia în chestiunea importurilor de gaze naturale de către statul vest european l-a făcut pe președintele american Donald Trump să explodeze înaintea summitului NATO de la Bruxelles.

La o discuție cu jurnaliștii prezenți la Bruxelles înainte de participarea sa la un mic dejun cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Trump s-a dezlănțuit la adresa Germaniei pentru că așteaptă ca SUA să achite factura pentru asigurarea securității europene în fața agresiunii rusești în timp ce Germania și alte state încheie contracte imense cu companiile energetice rusești.

„Germania este prizoniera Rusiei deoarece importă atât de multă energie din Rusia. Plătesc miliarde de dolari Rusiei și noi trebuie să-i apărăm împotriva Rusiei”, a spus Trump în timpul micului dejun cu șeful NATO, Jens Stoltenberg.

Merkel a răspuns imediat la atacul direct al lui Trump spunând că „am propria experiență dintr-o parte a Germaniei care a fost sub controlul Uniunii Sovietice. Sunt fericită azi că ne-am reunificat în libertate . .. Din acest motiv noi spunem că putem avea politici independente și să luăm decizii independente.”

Dar în ciuda încercărilor de a păstra aparențele, tensiunile dintre SUA și Germania sunt tot mai mari.

Trump, are evident dreptate. Germania ca aproape Europa Centrală, este ținută ostatică de Rusia care-i livrează petrol și gaze naturale, realitate care nu poate fi negată. De aceea mulți sunt tentați să creadă că războiul proxy din Siria are drept scop construirea unei conducte care să alimenteze Europa cu Gaze din Qatar, via Turcia, reducând astfel dependența de Rusia, și tot din acest motiv mai multe state europene doresc ridicarea sancțiunilor impuse Kremlinului.

În același timp, SUA se străduie să intre pe piața energetică europeană, administrația Trump depunând eforturi imense pentru a-și majora exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa în beneficiul companiilor americane.

Într-un efort de a detensiona discuțiile (și de asemenea de a atenua acuzațiile la adresa statelor NATO care nu-și achită corect contribuția al bugetul comun) Stoltenberg a spus jurnaliștilor după micul dejun, caracterizat de presă ca fiind „unul al controverselor” Stoltenberg le-a spus jurnaliștilor că s-a delectat cu „o salată de fructe excelentă plătită de SUA”.

Conducta North Stream dintre Rusia și Germania este un subiect fierbinte și ținta atacurilor lui Trump, care amenință cu escaladarea războiului comercial împotriva Germaniei dacă va continua să sprijine acest proiect. Administrația Trump consideră că odată finalizată noul gazoduct, Rusia va deține un cvasi-monopol pe piața europeană energetică.

Odată finalizată construcția conductei, gazul natural provenit din Rusia a devenit mai ieftin și mai sigur decât cel provenit din exporturile de LNG din SUA, ceea ce a permis companiilor energetice rusești să-și elimine concurența americană din Europa. În luna mai, Washingtonul a amenințat cu sancțiuni companiile germane care au participat la construcția acestei conducte, iar Trump a avertizat-o pe Angela Merkel că SUA ar putea impune măsuri comerciale punitive împotriva Germaniei pentru sprijinul acordat realizării proiectului care transportă gaz direct din Rusia pe sub Marea Baltică.

Trump a lovit iar în Germania pentru susținerea proiectului de a construi gazoductul, considerând că este o „foarte tristă” stare de lucruri, potrivit Bloomberg.

„Este foarte trist când Germania face un contract masiv pentru petrol și gaze cu Rusia, când ar trebui să ne apărăm de Rusia iar Germania va plăti miliarde și miliarde de dolari pe an Rusiei”, a declarat Trump înainte de întâlnirea cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg miercuri dimineață.

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a răspuns criticii lui Trump la conducta Nord Stream într-un interviu acordat BBC la Bruxelles: „Îi putem face față, l-am auzit și mai înainte și i-am văzut postările pe Twitter. Avem o sursă independentă de energie, suntem o țară independentă, doar ne diversificăm susrsele. ”

Trump și-a reiterat, de asemenea, criticile față de partenerii NATO, pe care i-a acuzat că nu-și îndeplinesc obligațiile financiare față de alianță.

„Multe țări ne sunt datoare”, a declarat Trump la Bruxelles, înainte de a participa la summitul de la sediul NATO. „Statele Unite plătesc prea mult și alte țări nu plătesc suficient … Acest lucru se întâmplă de zeci de ani, de zeci de ani, este disproporționat și nu este corect față de contribuabilii din Statele Unite”.

Și aici Trump are dreptate, deși nu este clar dacă SUA pierde cu adevărat dintr-o afacere în care complexul militar-industrial american beneficiază în mod disproporționat de dominația SUA în rândul statelor NATO, care la rândul său trimite acțiunile companiilor implicate în industria de apărare la maxime istorice, ceea ce face ca acționarii și managementul să fie bogați … în mare măsură în detrimentul contribuabililor americani, comentează editorii de la Zerohedge.com

După cum a subliniat Bloomberg, retorica agresivă a lui Trump sugerează că summitul NATO va urma aceeași traiectorie ca și summitul G-7 din Canada, de la începutul verii, în care aliații lui Trump s-au grupar pentru a încerca să-și contracareze criticile.

Cu toate acestea, cel puțin un diplomat a fost de acord cu preocupările Trump despre Nord Stream. Ministrul de Externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a declarat că Trump are un punct de vedere corect: „Unele țări sunt prea apropiate” față de Rusia, a afirmat el la un eveniment ce se desfășoară în paralel cu summitul NATO, acuzând Rusia de utilizarea veniturilor din vânzarea gazelor naturale pentru finanțarea armatei sale.

Prin prisma acestor contre, fără precedent între SUA și aliații săi europeni, exploatarea gazelor din Marea Neagră capătă altă dimensiune, precum și Legea privind zăcămintele offshore. În ultimul moment, modificările aduse de Liviu Dragnea, prin care, spune el, statul român va încasa suplimentar 20 miliarde de dolari, împiedică de fapt continuarea activității companiilor care au descoperit rezerve importante în perimetrele concesionate. Dacă nu chiar 40 miliarde de dolari în cazul în care prețul ar crește. În plus, jumătate din cantitate ar fi destinată consumului intern, ceea ce ar însemna o pagubă suplimentară pentru companii.

Foarte posibil, ca planul lui Liviu Dragnea să fie altul. „Dacă vreți gaze din România trebuie să mă recunoașteți ca șeful suprem al statului. Pentru că pot bloca, sau debloca orice inițiativă la orice nivel.”

Să ne aducem aminte și de episodul cu aprobarea în Comisia de apărare a acordului pentru dotarea armatei cu sistemul de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, de negocierile pentru achiziția sau cumpărarea de elicoptere de atac și transport, unde francezii de la Airbus sunt cam scoși din cărți.

 

Articolul precedentBitConnect, una dintre cele mai mari fraude din istoria criptomonedelor
Articolul următorVeste bună pentru șoferi: cotația petrolului scade cu 6%

Comments are closed.