”Aceste îngrijorări privesc impactul potențial al măsurilor în cauză privind stabilitatea financiară, asupra capacității României de a finanța investiții pe termen lung, asupra dezvoltării pieței de capital dar și asupra eficienței politicii monetare
Am dori să subliniem că sustenabilitatea economiei României, creșterea și convergența ei către cele mai dezvoltate state membre ale UE necesită o atenție concentrată pe investiții și pe reformele structurale. Acest lucru necesită o stabilitate și predictibilitate legislativă și de business, instituții puternice, dar și o cooperare constructivă între Guvern, Banca Centrală și autoritățile de supraveghere. O evaluare aprofundată a propunerilor și politicilor implicarea tuturor părților interesate relevante constituie, în opinia noastră, o condiție importantă pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a României.”
În acest context, oficialii europeni recomandă guvernului român să sporească transparența procesului de luare a deciziilor, prin studii de impactului și consultării cu părțile interesate.
Scrisoarea face referiri specifice și la taxa pe activitățile băncilor. „Consecințele acestui impozit asupra sectorului bancar din România pare să fie să fie substanțial mai mare decât în alte țări ale UE care au introdus taxele bancare în trecut. Acest lucru poate avea efecte nu numai pentru sectorul bancar însuși, dar poate, de asemenea împiedică activitatea de creditare și intermedierea financiară, dăunând investițiilor și creșterii economice pe termen lung.”
Nici intenția guvernului de a controla indicele ROBOR nu este văzută cu ochi buni de oficialii europeni, pentru că ar putea ” limita capacitatea Băncii Centrale de a-și îndeplini obiectivele- stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară.”
Cu privire la cel de-al doilea pilon de pensii, vicepreședintele Comisiei Europene și comisarul însărcinat cu Afaceri economice și financiare, impozitare și vamă l-au avertizat pe ministrul Finanțelor că deciziile din ultima vreme pun sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii, ar limita diversificarea surselor de venit la pensie dar și dezvoltarea pieței de capital.
„În al treilea rând, Parlamentul României a adoptat, recent legi care plafonează ratele dobânzilor la credite, limitează vânzarea creanțelor cesionate și elimină caracterului de titlu executoriu pentru contractele de credit. Împărtășim dorința legiuitorului român de a proteja consumatorii și pentru a-i ajuta pe debitorii vulnerabili. În același timp, obiectivul unor astfel de legi trebuie echilibrat cu necesitatea de a nu încuraja disciplina la plată a debitorilor solvenți care ar pune în pericol stabilitatea sectorului bancar.
