O mică parte dintre persoanele inactive, dar cu putere de muncă, din România își caută un serviciu. Cu toate astea, companiile românești și străine caută cu disperare forță de muncă, pe care sunt dispuse să o plătească mai bine ca în anii trecuți.
Peste 237.000 persoane inactive, respectiv forţa de muncă potenţială adiţională, doreau ipotetic să lucreze în 2018, în scădere cu 15,3% faţă de anul anterior, însă aceste persoane fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul.
De asemenea, anul trecut 203.200 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Această categorie de persoane a reprezentat 2,2% din populaţia activă, 2,3% din populaţia ocupată şi 31% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 3.500.
Potrivit datelor INS, din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (5,858 milioane persoane), 237.700 persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, în scădere cu 42.900 faţă de anul precedent.
Dintre acestea, 234.400 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă, potrivit Agerpres. În anul 2018, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 2,6%.
De asemenea, doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă nu erau disponibile să înceapă lucrul.
Persoanele subocupate sunt persoane ocupate care lucrează cu program parţial, care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent.
Forţa de muncă potenţială adiţională reprezintă suma a doua categorii de persoane: ‘persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul’ şi ‘persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul’.
