FMI lansează un avertisment sumbru: Majorarea salariului minim aduce inflație, pierderea locurilor de muncă în Europa, inclusiv în România

Avertisment sumbru de la Fondul Monetar Internațional pentru anul viitor: creșterea salariului minim amenință economia! Majorarea salariilor minime anunțate pentru 2024, în Europa Centrală și de Est, pregătește terenul pentru inflație sau pierderea de locuri de muncă, susține FMI, amintind și de România, Polonia, Ungaria sau Cehia. 

ondul Monetar Internațional a avertizat că majorările semnificative ale salariilor minime planificate anul viitor în Europa Centrală sporesc riscul unei inflații mult mai persistente sau a pierderii de locuri de muncă, pe fondul creșterii relativ slabe a productivității în regiune.

FMI susține că, în condițiile în care inflația se atenuează, de la nivelurile de peste 10%, economiile regiunii sunt la un punct de cotitură, relatează agerpres.ro.

Iar diminuarea creșterii prețurilor impulsionează revenirea salariilor în teritoriu pozitiv, ceea ce, speră guvernele, va ajuta consumul și o redresare economică mai amplă, anul viitor, notează Reuters.

Totuși, așteptatul boom al economiilor regiunii, care s-au contractat sau au încetinit semnificativ, din cauza inflației ridicate, ar putea de asemenea reprezenta riscuri dacă firmele trec asupra consumatorilor costurile cu salariile ridicate, prin noi majorări de prețuri.

FMI: Inflație persistentă sau reducerea forței de muncă, pe fondul productivității scăzute, în 2024

Deși din 2019 salariul minim a crescut în mare măsură în linie cu inflația, este nevoie în continuare de prudență. În unele țări din CEE, sunt planificate anul viitor majorări semnificative ale salariilor minime. Este posibil ca firmele să absoarbă aceste creșteri prin profituri mai scăzute, dar există de asemenea riscul ca aceste majorări să aibă ca rezultat o inflație mult mai persistentă sau reducerea forței de muncă, în special ținând cont de creșterea relativ slabă a productivității în regiune", a declarat Geoff Gottlieb, reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est pentru Reuters.

Avertismentul FMI pentru România - Ce măsuri pot fi luate pentru prevenirea creșterii inflației

Cele mai recente date de la OCDE arată că productivitatea muncii în principalele economii din Europa Centrală este sub media OCDE, cel mai bine la acest capitol fiind Polonia, iar cel mai rău - România.

Pentru echilibrul corect, Gottlieb a explicat că politica fiscală și alte forme de protecție socială, mai degrabă decât doar salariul minim, ar trebui să fie principalele instrumente pentru sprijinirea angajaților cu venituri mai scăzute.

El a adăugat că majorarea salariilor nominale în Europa Centrală, unde există o înăsprire a pieței forței de muncă, rămâne "extrem de solidă" și trebuie să încetinească suplimentar pentru ca inflația să revină la țintele băncilor centrale.

"Aceasta necesită ca cererea să evolueze într-un mod în care firmele să aibă mai puține șanse să treacă asupra consumatorilor majorările de prețuri. Din acest motiv, este important ca politicile macroeconomice să nu slăbească prematur sau prea rapid", susține oficialul FMI.

În vizita de lucru pe care au făcut-o reprezentanții FMI în urmă cu o lună, aceștia au recomandat mai multe măsuri pentru Guvern. FMI susținea că mai sunt necesare majorări de taxe, măsurile impuse de Guvern trebuie să fie mai dure. Cea mai dură dintre critici se referă la atingerea unui deficit de 6% până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă depășirea țintei convenite cu Comisia Europeană. Nici măsurile fiscale luate de Guvern nu sunt considerate suficiente de FMI. Aceștia susțin că ar fi nevoie de măsuri mai dure, cum ar fi creșterea de taxe sau eliminarea mai multor facilități fiscale.

Riscuri mari de inflație în Europa de Est și Europa Centrală din cauza majorării salariului minim în 2024

Salariul minim în Polonia, deja cel mai ridicat din regiune conform datelor Eurostat, ar urma să crească anul viitor cu aproximativ 20%. Guvernul României a majorat salariul minim cu 10% din octombrie în timp ce Ungaria a indicat o posibilă creștere de 10% - 15%.

Guvernul ceh ia în considerare o majorare de 9% - 12%, ceea ce ar depășit nivelul inflației estimat în 2024, după o lungă perioadă de scădere a salariilor reale, care a afectat cererea și a redus semnificativ activitatea economică anul acesta.

Unele bănci centrale din regiune au răspuns la creșterea mai slabă a prețurilor reducând dobânzile, în special în Polonia și Ungaria, care ar urma să înregistreze anul viitor rate ale inflației peste țintele băncilor centrale.

Banca Națională a Poloniei, care a redus dobânzile cu 100 puncte de bază în ultimele două luni înaintea alegerilor parlamentare din 15 octombrie, ar urma miercuri să reducă din nou dobânzile cu 25 puncte de bază, la 5,5%.

Banca Națională a Ungariei a redus luna trecută dobânda mai mult decât se estima, cu 75 puncte de bază, la 12,25%, încă cel mai ridicat nivel din UE.

În contrast, Banca Națională a Cehiei a menținut săptămâna trecută dobânda la 7%, în timp ce analiștii se așteptau la o reducere.

Banca Națională a României, care probabil va menține miercuri dobânda la 7%, a avertizat că dinamicile salariale "sunt în mod special ridicate și îngrijorătoare" pentru inflație.