Apicultorii critică importul masiv de miere din Ucraina: „Îi salvăm pe ei, ne distrugem noi!”

Crescătorii de albine din România critică decizia autorităților de a importa cantități uriașe de miere dein Ucraina devastată de război.

Războiul din Ucraina a perturbat sectorul apicol nu numai în România ci și în Europa, care va intra în colaps dacă se va continua în același ritm, în contextul în care asistăm la importuri masive de miere, de multe ori necontrolată, și la prețuri extrem de scăzute față de costurile apicultorilor români, susține președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

"Consumul de miere a scăzut nu numai în România, a scăzut și în Germania și în Ungaria, deci este o pierdere pe această piață la nivel european și chiar global. Solicitarea pentru miere a scăzut în Europa, din cauza invaziei de produse de miere, în mod deosebit din Ucraina, de multe ori miere necontrolată, o miere la care nici vameșii nu-i cunosc trasabilitatea. În prezent se face orice pentru Ucraina, dar mai puțin pentru români. Nu e corect ce se întâmplă în Ucraina, cu tot regretul o spun, dar nu putem să ne distrugem anumite sectoare pentru a menține activitatea în altă țară vecină. Trebuie să vorbim de trasabilitate, trebuie să vorbim și de calitate și de factorul melifer. Am înțeles că ei folosesc culturi modificate genetic, ceea ce Europa nu permite. Adică nouă ne este interzis, dar pentru ei se poate orice. Această inechitate sigur că ne va duce la un colaps și nu numai în apicultură, dacă se va continua în același ritm", a declarat președintele ACA.

Acesta subliniază că prețul acestor cantități de miere care intră în țară este 5,5 lei - 6 lei pe kilogram, în condițiile în care apicultorul român are cheltuieli duble pentru un kilogram de miere, în medie 12-13 lei/kg.

"La raft aceste amestecuri de miere sunt la niște prețuri modice: un borcan de 800 ml se vinde la 9 - 15 lei. Este strigător la cer, având în vedere efortul pe care îl face apicultorul român pentru a produce această miere. Apicultorul român face producție de miere pentru că valorifică baza meliferă care nu întotdeauna este în proximitatea imediată și facem deplasări din vestul țării până în Deltă sau din vestul țării în Bărăgan sau din nordul țării la Calafat, sau în alte județe, ceea ce presupune sigur niște cheltuieli, fiind niște costuri financiare care grevează asupra prețului de producție al kilogramului de miere", a explicat el.

Potrivit sursei citate, etichetarea este un alt aspect deficitar pe piața mierii, iar Comisia Europeană ar trebui să nu mai permită amestecul de miere provenită din mai multe state.

"Eu personal am făcut sesizare comisarului european pentru Agricultură și am solicitat să nu se mai permită amestecul de miere, pentru că așa ar fi normal, ca în fiecare ambalaj să fie miere dintr-o țară, nu un amalgam din cinci-șase state de proveniență a produsului. Nici trasabilitatea nu poți s-o verifici, pentru că trebuie să faci 5 -6 analize pentru a decela cine a greșit din cei trei sau cinci care amestecă mierea", a subliniat președintele asociației.

Pe de altă parte, Fetea afirmă că sunt și cheltuieli în plus cu aceste analize, pentru care Europa nu este pregătită, iar România cu atât mai puțin, deoarece nu deține laboratoare performante care să analizeze toate ingredientele care apar în miere.

"Nu avem laboratoare performante care să poată analiza toate aceste ingrediente care apar în miere, cum ar hidrolizatul de porumb sau amidonul de orez, care se regăsesc în mierea din China, iar Europa recunoaște, într-un mod, zic eu, rușinos. Mi se pare ciudat ca Uniunea Europeană să recunoască că europenii consumă miere falsificată aproape jumătate din cantitatea, când Europa legiferează pentru Europa, dar permite să intre produse de mâna a doua sau a treia. E păcat, în condițiile în care în Europa se găsește miere de calitate și s-ar găsi și în altă parte, în condițiile în care controalele vamale ar fi făcute așa cum cere legislația europeană", spune Ioan Fetea.

Mierea românească ce merge la export, deși în ultimii doi ani exportul a înregistrat o cădere dramatică, este analizată în laboratoare din Germania, unde se fac până la 80 de analize pentru diferite substanțe, la costuri de 2.000 - 3.000 de euro pe analiză.

"Noi facem analizele în Germania sau făceam, pentru că de doi ani de zile nu mai facem export. Se făceau între 70-80 de analize la o mostră de miere. Vă dați seama, la un tir miere, faci 70-80 de analize! Cred că mierea este unul dintre produsele alimentare cele mai verificate din punct de vedere al compoziției, al valorii și al calității. Ne cer analize ca și la mierea bio, pentru că sunt niște indicatori, niște restricții. Deci, noi exportăm produse aproape bio, doar că nu avem certificat bio. În fiecare an mai apare o substanță și bineînțeles o plătim. Ne costă 2.000 - 3.000 de euro o analiză. Nu spun că e un lucru rău și noi nu ne sustragem, apicultorii români sunt profesioniști și respectă tehnologia de producție și de aceea avem și produse de calitate, dar cât vor rezista acestor presiuni și până când nu vor cădea pe panta aceasta a lipsei de interes privind calitatea? Nimeni nu poate ști", a avertizat șeful ACA.

În ceea ce privește prețul mierii în România, reprezentantul apicultorilor a subliniat că achiziția la mierea polifloră pentru consumul intern la marii procesatori este undeva între 6-7 lei, la mierea de tei între 8 și 8,50 lei, iar la salcâm undeva la 14-15 lei, în condițiile în care în urmă cu doi ani se cumpărau la prețuri duble.

"Cheltuielile de producție au crescut cu 30-40%, aici intră energia, combustibilul și utilajele, și toate celelalte cheltuieli, iar prețul de valorificare a scăzut cu aproape 50% sau mai mult. Se creează o presiune mare din cauza mierii din import care vine la preț de dumping și în condițiile acestea nu ai cum să protejezi producția autohtonă. Eu cred că aici ar fi rolul Ministerului Agriculturii și al Guvernului să găsească pârghii și posibilități de a introduce licențe de import pentru produsele care se asigură în România. Iar mierea este un produs la care România își asigură auto-consumul, încât nu este nevoie de import de miere, iar dacă se importă să fie cu licență sau la niște prețuri care să fie similare cu prețurile și cu valoarea mierii autohtone", a mai spus el.

Legat de anul apicol 2024, Fetea este optimist și spune că familiile de albine sunt viguroase, în general, cu mici excepții, iar conform prognozelor pe care le-a văzut la salcâm și la celelalte specii melifere, "2024 va fi un an bun".

Anul trecut, s-a obținut o producție de miere cu 10-15% mai mare decât 2022, ajungând la 15.000-17.000 de tone, dar cu toate acestea nu s-a realizat între 45- 55% din producția medie anuală de 30.000 tone.

"Problema cea mai mare în ultimii doi ani rămâne valorificarea producției, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 50 de ani în România, iar apicultorii au rămas pe stoc cu această cantitate modică de miere. Combinatul nostru, care exporta între 1.000 și 5.000 de tone într-un an, nu a exportat un gram de miere", a adăugat președintele ACA.

Din păcate, cantitatea rămasă în țară nu a fost absorbită de piața internă pentru că sectorul și mierea nu sunt promovate, iar programul "Mierea în școli", despre care se vorbește de aproape 18 ani, încă nu funcționează.

"Consumul de miere în România nu este la nivelul pe care îl comunică Institutul Național de Statistică, de aproape un kilogram pe locuitor anual, pentru că nu este. Românul nu are cultură, încă, pentru așa ceva, ne pare rău să spunem, iar pe de altă parte, criza financiară i-a afectat pe oameni în ultima perioadă. Eu cred că avem un consum mediu undeva între 600-750 de grame pe om anual. Problema este că nu promovăm deloc acest sector și nu promovăm mierea, programul "Mierea în Școli" despre care vorbim din 2006. Avem Legea 509, e promovată în Parlament, și uitați, au trecut 18 ani și nu s-a mișcat nimic. Domnul ministru (Florin Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale n.r.) a promis că o să dea de la 1 ianuarie. A mai promis că se vor da 5 milioane de borcane de miere pe programul care îi vizează pe românii cu venituri scăzute, alături de ulei, făină, orez, morcovi. Dar trebuie să fim atenți că s-a mai dat o dată și era hidrolizat de porumb 100% adus din Bulgaria și am scos atunci vreo 60-70 de tone de pe rafturi", a punctat Ioan Fetea.

România ocupă, în prezent, locul doi în Europa la numărul de familii de albine, după Spania, cu un total de 2,395 milioane, iar la producție se află undeva pe locul trei. Fetea susține că dacă vor crește în continuare efectivele de albine, "în câțiva ani vom merge în Ucraina, dacă se oprește războiul, să facem pastoral, pentru că nu vom mai avea bază meliferă la atâtea familii de albine".

La nivel național sunt înregistrați peste 35.000 - 37.000 de apicultori, în jur de 50% fiind membrii ACA, care dețin peste 60% din efectivele de albine.