Accizarea băuturilor răcoritoare este o altă măsură luată de Guvern sub presiunea lipsurilor bugetare şi, nicidecum, din grijă pentru sănătatea românilor, şi ar putea determina scumpirea unei categorii de produse şi creşterea consumului de alimente din import, afirmă reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară din Romania (FNSIA).
„În România acciza pe vinuri liniştite (neşampanizate) este de zero lei/hectolitru, acciza pe bere este de 3,40 lei/hl şi 1,88 lei/hl (pentru micii producători). De la 1 septembrie, acciza introdusă pentru sucuri este de 100 lei/hl şi 80 lei/hl. Prin această măsură ‘gândită’ de ‘specialiştii’ puterii, ministrul Finanţelor Orlando Teodorovici descurajează consumul de sucuri şi îl încurajează pe cel de alcool, gândind că alcolul este mult sănătos. Stabilirea valorilor de 100 lei/hl şi, respectiv, 80 lei/hl este absolut arbitrară. Expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Ordonanţă nu face nicio referire la acest aspect şi nici nu este însoţită de un studiu de impact. În aceste condiţii, vorbim despre o altă măsură luată de Guvern sub presiunea lipsurilor bugetare şi, nicidecum, din grijă pentru sănătatea românilor”, se arată într-un comunicat al FNSIA remis miercuri AGERPRES.
Preşedintelui FNSIA, Dragoş Frumosu, cataloghează măsura accizării sucurilor drept „aberantă” şi arată, în context, că aceasta va duce la scumpirea unei categorii de produse şi va creşte procentul consumului de alimente din import.
„Efectele noii măsuri gândite de Guvern vor fi catastrofale: producătorii de sucuri pot pleca din România şi mii de locuri de muncă vor fi lichidate. Industria alimentară este în pericol din cauza dorinţei nesăbuite a Guvernului de a încasa mai mulţi bani. Vorbim despre o măsură aberantă care va duce la scumpirea unei categorii de produse şi va creşte procentul consumului de alimente din import”, a afirmat Dragoş Frumosu .
Potrivit sindicatelor din industria alimentară, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca statele să combine taxarea, cu restricţii de marketing pentru aceste produse, în special în ceea ce-i priveşte pe copii, şi cu politici educaţionale pentru a reduce supraconsumul de zahăr şi a opri creşterea numărului de persoane care suferă de diabet.
Aceştia arată, totodată, că taxarea produselor alimentare şi a băuturilor răcoritoare în numele obezităţii sau a altor boli netransmisibile nu este o idee nouă. Zeci de state au experimentat astfel de impozite de-a lungul anilor, permiţând economiştilor să studieze impactul acestora. Rezultatele au arătat, în mod constant, că cererea de băuturi dulci, gustări şi alimente grase este constantă, ceea ce a făcut ca multe ţări să renunţe rapid la această taxă, precizează sursa citată.
„Nici sub aspectul aportului caloric, introducerea unei astfel de accize şi la un asemenea nivel nu se justifică. Le reamintim sau amintim ‘specialiştilor’ Guvernului în cazul în care nu au aflat încă acest lucru, că un litru de suc are 440 kcalorii, un litru de bere 900 kcal, iar un litru de vin 1.260 kcal”, se mai arată în comunicat.
Un proiect de Ordonanţă publicat marţi de Ministerul Finanţelor prevede că, pentru băuturile răcoritoare al căror conţinut de zaharuri este între 5-8 g zaharuri/100 ml, acciza nearmonizată va fi de 0,8 lei/litru, iar pentru cele al căror conţinut de zaharuri este peste 8 g zaharuri/100 ml acciza este de un leu pe litru şi va fi datorată de producători, de importatori sau de cei ce vor achiziţiona intracomunitar.
Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, măsura accizării băuturilor răcoritoare descurajează consumul de alimente nesănătoase şi aduce venituri care pot fi investite în educaţie şi sănătate.
Iniţiatorii actului normativ arată, totodată, că în Uniunea Europeană, 52% din populaţia adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporţie 17% suferă de obezitate.
Accizarea băuturilor răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr va aduce venituri suplimentare la buget de 320 milioane lei în acest an, potrivit estimărilor oficiale.
