Aproximativ 30% din populația României asigură 4% din PIB. Nu este de mirare că nu există soluții la seceta de pe piața forței de muncă din agricultură.
Fermierii români spun că nu pot menține lucrătorii în țară pentru că taxele pe muncă și condițiile de creditare sunt mai aspre decât în Vest.
Roșii din Spania, căpșuni din Italia, mere din Polonia. În supermarketuri aproape că nu mai găsești produs agricol autohton, deși avem un sol foarte bun.
Adrian Rădulescu, președintele Asociației Fermierilor din România, crede că slaba retenție a forței de muncă reprezintă una din principalele cauze a situației din agricultură.
„Avem două probleme mari. Prima – lipsa de oameni cu pregătire medie, care să lucreze în zona de mecanizare, pentru că utilajele au evoluat, totul este computerizat. Și a doua – lipsa de zilieri pentru munca necalificată”, a spus Rădulescu.
„Nu găsim oameni cu liceul terminat și nici zilieri, tineretului îi place să încerce și pleacă în Occident, unde e mai ușor”, explică reprezentantul fermierilor.
Un muncitor necalificat câștigă în agricultură, în Spania sau Italia, 800-.1000 de euro pe lună. De ce nu ar putea fi plătit cu aceleași sume în România?
„În Italia dobânda la credit este 1%, la noi – 8%. La noi, ca să plătești un salariu net de 1.000 de euro, mai dai la stat 1.200 de euro. În Occident, sistemul de retribuire în agricultură este cu totul diferit”, a arătat Rădulescu.
Accesarea de fonduri europene ar fi o soluție, dar și la acest capitol avem diferențe de procedură față de statele dezvoltate. Dacă vor să construiască, de exemplu, o clădire cu destinație agricolă, antreprenorii noștri își asumă condiții mai aspre decât occidentalii.
„În Europa creditul se întinde pe durata de viață a construcției, 20 de ani. În România, amortizarea se face în numai cinci ani”, a precizat președintele asociației profesionale a fermierilor.
România a înregistrat anul trecut un deficit de peste 850 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu 53% față de 2016, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Aceasta s-a întâmplat în condițiile în care 2017 a fost un an cu producții record la nouă culturi agricole. Printre altele, producția de cereale a totalizat 27 milioane de tone (cca 1,4 milioane tone pe cap de locuitor).
Producțiile record de mărfuri agricole nu au fost însă fructificate la un nivel superior în zootehnie și industrie alimentară.
Valoarea exporturilor a crescut cu 4,6% în 2017, până la 6,23 miliarde euro, însă în cea mai mare parte s-a format din exporturile de materii prime.
Importurile de produsele agricole au ajuns la o valoare de 7,1 miliarde euro, însă o pondere importantă au constituit-o produsele alimentare finite, cu valoare adăugată mare.
Comments are closed.