O nouă formă a Regulamentului privind standardele de emisii CO2 pentru mașini a fost aprobat la propunerea României de sprijin suplimentar pentru țările cu cotă scăzută de piață pe acest segment.

Reunit marți pentru a stabili forma finală a Regulamentului privind standardele de emisii CO2 pentru autoturisme si vehicule ușoare. A fost menținută propunerea Comisiei Europene pentru obiectivele de reducere a emisiilor cu 15% pentru anul 2025, pentru ambele segmente de vehicule dar au fost modificate țintele pentru anul 2030, se spune într-un comunicat al Ministerului Mediului.

Astfel noile ținte pentru 2030 sunt:

 30% pentru vehicule comerciale ușoare;
 35% pentru autoturisme.

De asemenea, a fost recunoscut rolul vehiculelor plug-in-hybrid (PHEV) în tranziția
la electro-mobilitate, prin contribuția acestora la mecanismul de stimulare pentru
creșterea cotei de piață a ZLEV.

Pornind de la propunerea României, s-a inclus un stimulent specific pentru producătorii
de ZLEV în statele membre, unde acest tip de vehicule au o cotă de piață sub 60% din
media UE, raportată la nivelul anului 2021. În acest caz, contribuția acestora va fi
dublată.

Principiul de bază de la care a pornit propunerea României, prim ministrului mediului, a fost asigurarea accesului cetățenilor cu venituri scăzute la vehiculele curate. România are una
dintre cele mai generoase subvenții din UE pentru ZLEV, adică până la 10.000 de euro
prin programul Rabla Plus. Cu toate acestea, din cauza puterii de
cumpărare reduse, este dificil să crească cota de piață pentru aceste autovehicule față de cota actuală de puțin peste 0,2%,

”Această decizie a Consiliului reprezintă un avantaj real pentru
români, deoarece îi va motiva pe producătorii auto să vândă vehicule ecologice la
prețuri accesibile în România, pentru a își îndeplini țintele”, declarat pentru media Grațiela
Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului, care a reprezentat România la
lucrările Consiliului miniștrilor Mediului din UE.

Articolul precedentBNR trage semnalul de alarmă: Pericol de aterizare dură
Articolul următor– REVISTA PRESEI – Mai poate intra inflaţia în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului?

Comments are closed.