Discuțiile din timpul ședinței de săptămâna trecută de politică monetară dintre cei nouă membrii ai Consiliului de Administrație ai BNR publicate pe site-ul băncii centrale relevă vulnerabilitățile majore ale economiei naționale.
În primul rând, membrii CA au remarcat reducerea drastică a ritmului de creștere economică, comparativ cu anul trecut. Cu toate că trimestrul al doilea a marcat o dinamică mai bună anuală, cu un rezultat de 4,1%, puțin peste 4% în primul trimestru, aceasta este conjuncturală, datorată unui excedent de cerere agregată în perioada aprilie-iunie, care nu putea fi anticipată.
Însă cel mai important aspect îl reprezintă frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum din primele trei luni ale anului, care asociată cu reducerea ritmului de creștere economică, este de natură să influențeze mecanismul de stabilire a prețurilor cu amănuntul, cel puțin pe anumite segmente de consum.
Costurile forței de muncă au continuat să crească accelerat și în trimestrul al doilea, într-un ritm de două cifre ceea ce face ca așteptările inflaționiste să se păstreze pe termen scurt. De altfel, INS a confirmat miercuri, rata anuală a inflației rămânând la peste 5% în septembrie, contrazicând așteptările analiștilor, care prevedeau o scădere de până la 4,8%. Un alt aspect îngrijorător este dat de ritmul anual de creștere a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă care s-a reintensificat în iunie-iulie pe segmentul bunurilor de uz curent.
Potrivit minutei BNR, s-a observat totodată că cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată continuă să indice consumul privat drept motor al creşterii economice şi în trimestrul III, dar şi determinant important al încetinirii acesteia. În acelaşi timp, formarea brută de capital fix este posibil să-şi sporească în acest interval contribuţia negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, şi exportul net, în condiţiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor şi cea a importurilor de bunuri a redevenit negativ în luna iulie, iar soldul pozitiv al balanţei serviciilor şi-a accentuat scăderea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe acest fond, în prima lună a trimestrului III, deficitul de cont curent şi-a accelerat din nou creşterea în termeni anuali. Finanţarea lui pare să fie totuşi corespunzătoare, au considerat unii membri ai Consiliului, atrăgând însă atenţia asupra reducerii în 2017 a ponderii finanţării autonome.
S-au reliefat, de asemenea, riscurile la adresa performanței economice a zonei euro induse de protecționismul comercial și de incertitudinile legate de Brexit, dar și de situația din Italia și de volatilitatea pieței financiare internaționale. Implicit, s-au făcut referiri la conduita politicii monetare a BCE și la relevanța acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune.
Au fost menționate și recentele turbulențe financiare din unele economii emergente, apreciindu-se că efectele lor de contagiune au fost modeste și s-au limitat la economiile vulnerabile din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, cei mai mulți membri ai Consiliului au reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.
Comments are closed.