România are cel mai mic procent din UE de angajați cu contracte temporare și cea mai mică proporție de tineri aflați în această situație.
Care este motivul?
„Noi nu avem încă o astfel de cultură”, spune Mihaela Tudorancea, specialist în resurse umane, referindu-se atât la antreprenori cât și la lucrători.
„La nivel de antreprenor există acea teamă că angajatul temporar ar putea să ofere informații din interiorul firmei, pentru că nu poți avea același control asupra lui ca în cazul angajaților proprii. Și ca să o spunem cu sinceritate, managerul nu poate profita în aceeași măsură de angajatul temporar, nu îl poate determina să lucreze ore suplimentare fără să fie plătit”, a explicat Tudorancea.
Ea spune că la rândul lor, lucrătorii manifestă suspiciunea că agenția de muncă temporară le ia din bani și atunci preferă să caute contracte full time și pe perioadă nedeterminată, care le oferă mai multă siguranță.
„Ei nu înțeleg că agenția primește bani peste salariul lor, nu le reține o parte din salariul cuvenit”, a mai spus Mihaela Tudorancea.
Specialistul HR a adăugat că acest sistem este mult mai des folosit în Occident, unde atunci când un angajat lipsește din diverse motive pentru câteva zile, firmele apelează la agenții spcializate și găsesc repede înlocuitor.
În România, foarte puține agenții au o bază de date atât de bine pusă la punct, cu candidați activi, încât să poată oferi un timp de reacție rapid. Cel puțin 60% dintre acestea fac recrutarea după primirea solicitării de la client, a spus Tudorancea.
Spania, pe primul loc
27 milioane de persoane din UE cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani lucrează cu contracte de muncă temporare, potrivit datelor Eurostat.
Această cifră reprezintă 14,3% din totalul angajaților din Uniunea Europeană. Angajarea temporară a oscilat între 12,7% și 14,5% în ultimii 15 ani.
Din totalul femeilor care muncesc, 14,8% aveau astfel de contracte anul trecut, nivelul la populația masculină fiind mai scăzut, de 13,8%. Zona euro avea un nivel de 16%, mai mare decât media UE.
Între statele membre, există discrepanțe majore din acest punct de vedere.
Țările cu procentajele cele mai mari de angajare temporară au fost în 2017 Spania (26,8%), Polonia (26,1%), Portugalia (22,0%), Olanda (21,5%), Croația (20,6%).
La polul opus se află România (cu 1,2% din lucrători cu contracte temporare), Lituania (1,7%), Letonia (3%), Estonia (3,1%), Bulgaria (4,4%), Malta și Marea Britanie (ambele cu 5,6%).
44% din tinerii UE lucrează temporar
Populația de vârste tinere (între 15 și 24 de ani) are cele mai mari procentaje de angajați cu statut temporar. Anul trecut 8 milioane de tineri din UE (43,9% din total) aveau contracte de acest tip.
Cele mai ridicate nivele la populația tânără se înregistrează în Spania (unde 73,3% din totalul tinerilor lucrători au contracte temporare), Slovenia (71,6%), Polonia (68,2%), Portugalia (65,9%), Italia (61,9%), Croația (60,8%) și Franța (58%).
Țările în care puțini tineri au asemenea contracte sunt România (4,1%), Letonia (6,7%), Lituania (6,8%), Estonia (10,6%), Bulgaria (12,7%), Malta (13%), Marea Britanie și Ungaria (17,6%).
Comments are closed.