Potrivit INS, salariul mediu net a crescut cu doar 56 de lei în septembrie 2025, în contrast puternic cu explozia prețurilor. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează că inflația va rămâne ridicată din cauza costurilor la energie, a taxelor și a anticipațiilor, pe fondul stagnării consumului și investițiilor.

Rata anuală a inflației a atins 9,8% în luna octombrie 2025, marcând o ușoară temperare față de septembrie (9,9%). Cu toate acestea, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, prețurile au înregistrat creșteri spectaculoase, cele mai notabile fiind la energia electrică (+72,3%) și la fructele proaspete (+22,7%).

Explozia prețurilor pe segmente

Mărfurile Alimentare au înregistrat o creștere medie anuală de 7,57%. Cele mai mari scumpiri s-au observat la fructe proaspete (+22,74%), cafea (+19,25%), lapte de vacă (+11,46%), carne de bovine (+10,39%) și pâine (+9,50%). În contrast, legumele și conservele de legume, alături de cartofi, s-au ieftinit.

Mărfurile Nealimentare și Serviciile. Aceste categorii au crescut accelerat. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,96% (dominând electricitatea și energia termică), iar serviciile cu 10,52% (în special cele legate de locuință, igienă și cosmetică, și restaurante).

Prognoza BNR

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație, estimând o rată anuală de 9,6% în decembrie 2025 și o scădere semnificativă la 3,7% în decembrie 2026.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că accelerarea inflației din trimestrul al treilea a fost cauzată de o combinație de factori. Eliminarea plafoanelor la energia electrică (în iulie), care a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra inflației. Majorarea TVA și a accizelor (din august), care s-a transmis în prețuri într-o proporție de până la 85% la nivel agregat. Dinamica ridicată a costurilor salariale în sectorul alimentar și în servicii.

Impactul modificărilor fiscale nu a fost uniform, scumpirile la energia electrică și gaze naturale depășind chiar valoarea strict calculată a TVA.

Stagnarea economiei

Isărescu a remarcat că dinamica anuală a salariilor este descendentă, pe fondul înghețării veniturilor publice și al reducerii angajărilor private. Această evoluție a dus la scăderea evidentă a consumului populației începând cu trimestrul al doilea.

În plus, investițiile au înregistrat o cvasi-stagnare, ceea ce afectează perspectiva de redresare economică. Formarea brută de capital fix este în declin, BNR subliniind că absorbția fondurilor europene devine vitală pentru susținerea investițiilor.

Articolul precedentConsiliul Concurenței spune că plafonarea adaosului comercial este depășită și riscă să provoace dezechilibre pe piață
Articolul următorBugetul pe 2026, în pericol. Bolojan: „Nu cred că-l putem închide în decembrie”