Pensia medie pentru limită de vârstă a fost de peste 3.200 lei în primul trimestru al anului, iar puterea de cumpărare față de aceeași perioadă a anului anterior a crescut cu 15 procente, potrivit datelor oficiale comunicate de Casa Națională de Pensii. Odată cu majorarea tarifelor de energie și , cel mai probabi, impunerea plății CASS pentru pensiile care depșesc un anumit prag, tot acest spor va fi anihilat. Efectul va fi mai dramatic, atrag atenția specialiștii, în perspectiva majorării TVA și a accizelor, care ar provoca scumpire în lanț.
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în primul trimestru al anului 2025 de 3.239 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, cu 20,72% mai mare față de același trimestru al anului anterior. În același interval de timp, puterea de cumpărare a crescut cu 15 procente, în contextul unui indice anual de inflație calculat ca medie pe T1 2025 la 4,94%, arată datele comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Această sumă medie de 3.239 lei privește aproape patru milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea vechimea normată prevăzută de lege și reprezintă 80% din numărul total de pensionari.
Cea mai avantajată categorie de pensionari față de situația din același trimestru al anului anterior a fost cea de persoane pensionate anticipat (creștere medie de 22,5% nominal și 16,7% în termeni reali), semnificativ peste persoanele pensionate anticipatcu pensie parțială (+13,3% nominal, în creștere cu 8% ca putere de cumpărare).
Pe de altă parte, există o polarizare extremă a pensiilor medii în funcție de județ. La polul sărăciei, în județene precum Botoșani, Vrancea sau Vaslui venitul mediu al unui pensionar nu trece de 2300 de lei, în timp ce în județele precum Hunedoara, Brașov și Gorj suma este cu peste o mie de lei mai mare. Diferența maximă față de cea mai mare pensie medie – 3.538 lei în București și cea mai mică este de 1313 lei.
MAJORAREA TAFIFELOR DE ENERGIE, LOVITURĂ LA PUTEREA DE CUMPĂRARE A PENSIOANRILOR
Un calcul simplu arată că eliminarea schemelor de plafonare la energia electrică ar însemna o dublare a ponderii acestor cheltuieli lunare, de la 3,5 la 7,5%, în condițiile în care nu sunt luate în calcul scumpirile pe orizontală, al căror efect ar putea fi chiar mai sever.
