Politica salarială și lipsa investițiilor afectează creșterea economică pe termen lung. România, condusă spre recesiune

Politicile economice ale Guvernului reproduc indicatorii macroeconomici care au generat  au una din cele mai profunde și mai lungi crize economice din Europa – pentru o tară aflată în plin avânt al creșterii economice. Ponderea facturii sociale in PIB si in total cheltuieli bugetare este la maxime istorice.

Ajustarea facturii sociale din perioada crizei a fost reversata. Anvelopa salariala in sectorul public este la maxime istorice, a semnaleat azi presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru.

Nu este pentru prima dată cand Dumitru atrage atenția asupra derapajelor care intorc Romania la pragul de risc al recesiuni. Argumentele sunt sustinute chiar cu cifrele oficiale.

Structura veniturilor bugetare a devenit in ultimii ani a devemit neprietenoasa cu cresterea economică pe termen lung iar veniturile fiscale sunt la minime isgtorice. Concluzia este că prociclicitatea politicii fiscale are impact negativ asupra evoluției PIB.

De asemenea ponderea facturii sociale in PIB si in total cheltuieli bugetare este la maxime istorice.

O crestere a incasarilor din impozit pe profit (CIT) si contributii la asigurarile sociale are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung. In schimb o crestere a incasarilor din taxe pe consum, taxe pe proprietate si impozit pe venit (PIT) are un impact nesemnificiativ asupra cresterii economice pe termen lung. Cresterea cheltuielilor de personal are un impact nesemnificativ asupra cresterii economice pe termen
lung. Iar crestere a transferurilor (asistentei sociale) si a consumului public (bunuri si servicii) are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung.

Doar  ”crestere a cheltuielilor de investitii are un impact pozitiv asupra cresterii economice pe termen lung., dar investitiile publice au atins nanul acesta un nivel foarte scazut ” a mai aratat analistul economic ce conduce Consiliul Fiscal.

Cum ar trebui sa arate o politica fiscala “prietenoasa” cu cresterea economica pe termen lung

• Venituri bugetare: – Accent mai mare pe impozite indirecte (TVA, accize), impozie proprietate/avere/venit si taxe de mediu; – Accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale; – Imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare; – Largirea bazei de impozitare, eliminarea exceptiilor si a regimurilor preferentiale; – Imbunatatirea administrarii veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative.
• Cheltuieli bugetare: – Rationalizarea facturii de salarii si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile; – Tintire mai buna a asistentei sociale si reducerea subventiilor; – Cresterea eficientei cheltuirii banilor publici; – Reforma companiilor de stat ineficiente; – Generalizarea principiului contributivitatii in materie de pensii si asigurarea sustenabilitatii acestora; – Alocarea resurselor catre cheltuieli care sa stimuleze cele 3 motoare ale cresterii economice pe termen lung: capitalul fizic si uman, forta de munca si productivitatea. – Cresterea investitiilor publice (inclusiv imbunatatirea eficientei acestora). – Stimularea demografiei si a ratei de angajare a fortei de munca, imbunatatirea accesului la sanatate si educatie. – Stimularea inovatiei/cercetarii dezvoltarii.