Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru următorul buget multianual pentru perioada 2021 – 2017. Romania este în pericol să piardă alocări importante dacă nu va ști să negocieze. A miza doar pe cartea scurtului mandat de la Președinția UE, din startul anului 2019, s-ar putea sa nu fie suficient. Va putea România sa își asigure resursa de dezvoltare din fonduri europene dacă, până acum a făcut doar dovada că nu poate fructifica integral nici macar trei sferturi din alocările disponibile?
În ansamblu, Comisia a propus un buget pe termen lung de 1,135 miliarde EUR în angajamente (1,105 miliarde EUR în plăți), echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27.
Principala caracteristică a propunerii Comisiei este sporirea nivelurilor de finanțare „concentrându-se asupra domeniilor în care Uniunea este în cea mai în măsură să poată realiza”: managementul frontierelor, securitatea și apărarea, cercetarea științifică, inovarea și tinerii (cu un buget dublu pentru programul Erasmus+) și Corpul Solidarității Europene. În plus, propunerea include un nou mecanism de suspendare, reducere sau restricționare a accesului la fondurile UE într-un mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor statului de drept din statele membre, precum și o nouă Funcție de Stabilizare a Investițiilor Europene care să mențină nivelul investițiilor în zona euro.
Pe de altă parte, în noul cadru al Uniunii Europene de 27 de membri, Comisia a propus economisirea prin reducerea cu aproximativ a 5% – 7% a sumelor alocate Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune, precum și creșterea eficienței prin modernizarea acestor politici, chiar pentru a servi noi priorități cum ar fi integrarea pe termen lung a migranților.
„Noul buget este o oportunitate – a spus președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker – de a ne modela viitorul ca o nouă, ambițioasă Uniune de 27, care este solidară. Am prezentat un plan pragmatic pentru cum să facem mai mult cu mai puțin. Cred cu tărie că ar trebui să avem un acord final înainte de alegerile pentru Parlamentul European anul viitor „.
Pentru România, noua filozofie a modului în care Comisia Europeană dorește să cheltuie banii, înseamnă o pierdere substanțială. Fondurile europene disponibile pentru România s-ar putea reduce cu o treime ca raport în PIB pe noul buget european, cea mai mare scădere din regiune, arată un studiu recent al Erste, citat de Profit.ro
Toate țările Europa Centrală și de Est vor avea de pierdut, însă România cel mai mult dintre toate, impactul calculat de Erste în cazul nostru fiind echivalent cu 1,2% din PIB.
Per ansamblu fondurile europene pentru statele din ECE s-ar putea diminua cu valori cuprinse între 14 și 34%, iar fluxurile anuale către România ar urma să scadă cu 1,2% din PIB, de la circa 3,4% din produsul intern brut aferent anului 2011 la circa 2,2% din PIB aferent anului 2017, potrivit estimărilor Erste.
Ungaria, Polonia și Slovacia ar urma să piardă fiecare câte 0,8% din PIB, Croația și Cehia – câte 0,5%, iar Slovenia – 0,3% din PIB. „România este o victimă a estimărilor tehnice din cauza proporției ridicate a fondurilor pentru agricultură, dar asta nu înseamnă că credem că România ar putea vedea cea mai mare scădere a fluxurilor în cele din urmă”, notează Erste, care arată că și alte criterii vor conta. Fondurile europene vor fi legate de respectarea statului de drept În exercițiul financiar curent, circa 40% din fondurile disponibile la nivel european merg către țările ECE (cu Polonia cel mai mare beneficiar, cu 18,7% și România pe locul doi, cu 6,7%).
Din banii disponibili pentru regiunea ECE, circa jumătate merg către Fondul European de Dezvoltare Regională, un sfert către Fondul de Coeziune și circa o șesime către Fondul European pentru Agricultură. „Cu alte cuvinte, majoritatea fondurilor disponibile pentru regiunea ECE vor fi subiectul unor tăieri, având în vedere necesitatea de a face economii”, notează analiștii băncii austriece.
Cea mai importantă modificare propusă, în viziunea Erste, este cea care leagă banii de respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar de cel guvernamental.
„Noile cerințe sunt cel mai probabil un răspuns la provocările explicite ale guvernelor Poloniei și, mai recent, Ungariei la adresa sistemelor judiciare naționale”, arată analiștii. Comisia plănuiește să extindă și criteriile economice după care banii sunt distribuiți. Produsul intern brut per capita va rămâne principalul indicator, însă vor fi adăugate și rata șomajului, schimbarea climei și recepția și integrarea migranților. Cele din urmă nu favorizează țările ECE, care au printre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniune și sunt sceptice în privința acceptări imigranților, arată Erste. Problemele pentru țările din regiune ar putea fi exacerbate și de gradul redus de utilizare a banilor europeni, astfel că există riscul ca noua structură de împărțire a fondurilor să ducă și la o pierdere mai mare decât cea descrisă acum, concluzionează Erste.
României i-au fost alocate fonduri structurale și de investiții de 31 de miliarde de euro în bugetul 2014-2020, dintre care 10,7 miliarde de euro pentru dezvoltare regională, 8,1 miliarde de euro pentru agricultură și 6,9 miliarde de euro pentru coeziune. De la bugetul de stat există o contribuție de 6,7 miliarde de euro.
România cheltuise 11% din bani la finele lui 2017, iar la zi UE a făcut plăți de 16% din totalul bugetului, circa 4,8 miliarde de euro în perioada 2015-2018, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană. Cel mai prost stăm capitolul de alocare a resurselor financiare pe proiecte, realizat în proporție de 36%, față de 54% în Polonia și 94% în Ungaria.
Comments are closed.