Banca Națională se așteaptă la o majorare a ratei creditelor neperformante, după ce exprimă exprimă moratoriile de amânare a plăților, a avertizat directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, Florin Neagu. Acesta a apreciat că băncile comerciale și IFN-urile ar trebui să înceapă evaluarea capacității clienților care au solicitat păsuiri de a-și mai rambursa creditele.
Chiar dacă sectorul bancar românesc are o capacitate bună de a face față unor evoluții nefavorabile, adoptarea din vreme a unor măsuri ar oferi mai multă siguranță în situația previzibilă a prelungirii crizei economice generate de pandemie și în 2021, a afirmat Neagu la Banking Forum Online by Financial Intelligence. .
“Un risc care este în creștere este majorarea ratei creditelor neperformante. Ne așteptăm la o asemenea evoluție. O evoluție similară este așteptată la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru că această pandemie care cel mai probabil va mai continua şi pe parcursul anului următor a diminuat capacitatea debitorilor de a-și rambursa creditele, a diminuat capacitatea firmelor de a-și plăti partenerii de afaceri. Este posibil să crească numărul insolvențelor și acesta este și mesajul pe care îl captăm la nivel european.”
Pe de altă parte, oficialul BNR este destul de încrezător în capacitatea sectorului bancar românesc de a face față dificultăților.
„Rata solvabilității în România a ajuns la 20,7% în iunie, în timp ce media UE este de 16,3%. Acoperirea cu provizioane a pierderilor în România este 63%, semnificativ peste nivelul european care este la 45%. Avem o lichiditate foarte bună, de 270%, în timp ce media UE este 166%. Nu avem o problemă care devine tot mai acută la nivelul UE, respectiv rentabilitatea capitalurilor bancare. Dacă deja este o preocupare amplă la nivelul UE, media a ajuns 0,5% rentabilitatea bancară, în România, deși este în scădere, a ajuns sub 10%, în iunie, la 9,3%.”
Chiar și în acest context, specialistul în stabilitate financiară al BNR a afirmat că numărul clienților și valoarea creditelor pentru care au solicitat amânare la plata ratelor sunt mari.
„Dacă aș aduna cele două moratorii (privat şi public) aș ajunge la cifra de 564.000 de clienți. (…) Iar volumul de credite este semnificativ. După cifrele noastre, 41,8 miliarde de lei este cifra la iunie 2020. Aceste cifre ample aduc cu ele cu alt mesaj – băncile/IFN-urile, creditorii în general, ar trebui să inițieze de timpuriu un proces de evaluare a capacității debitorilor de a-și rambursa creditele, după ce expiră moratoriile. Riscul mai pronunțat, conform analizelor noastre, este pentru debitorii ce au un grad de îndatorare mai mare. (…) După calculele noastre, persoanele care au un serviciu al datoriei raportat la venituri de peste 50%, deci rata este mai mult de jumătate din venitul disponibil, reprezintă cam 27% din numărul creditelor de consum și 38% din numărul creditelor ipotecare pentru care s-a solicitat suspendarea ratelor.”
Acești clienți, a sugerat oficialul BNR, sunt primii pe care băncile și IFN-urile trebuie să-i evalueze, într-un scenariu post-moratoriu și să le ofere alte variante care să-i ajute să se reechilibreze.
Săptămâna trecută, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că ministerul și băncile lucrează la un proiect prin care posibilitatea de amânare a plății ratelor să fie prelungită și anul viitor. În mod normal, facilitatea expiră la 31 decembrie, dar sunt semne că economia nu își va reveni prea curând. Potrivit datelor oficiale, de la începutul stării de urgență peste 330.000 de români și-au amânat cu până la 9 luni plata ratelor, prin mecanismul pus la dispoziție de stat.
