După cum evoluează lira turcească în aceste zile, prespectivele nu par foarte favorabile, iar  derapajul riscă să capete accente dramatice.

Raportul dolar/liră a urcat în aceste zile până la 6,3. După ce decizia Băncii Centrale din urmă cu câteva zile calmase întrucâtva investitorii, pesimisimul a revenit rapid lira reluându-si evoluția pe depreciere.

Deprecierea puternică a lirei turcești (TRY) a început pe 09.08, odată cu declanșarea crizei turcești, TRY pierzând în 3 zile circa 30% (amintesc că pe 13.08 se atinsese un minim de 7,00 lire pentru un dolar). Turnura dramatică pentru liră s-a declanșat când președintele Donald Trump a anunțat (într-o postare pe Twitter, ca de obicei) că a autorizat dublarea tarifelor existente pentru importurile de oțel și aluminiu din Turcia (adică 20% aluminiu și 50% oțel).

Trump a menționat în tweet și faptul că lira turcească se depreciază rapid în fața ”dolarului foarte puternic” și că relațiile dintre cele două țări “nu sunt bune în acest moment”. În același timp omologul său turc, Recep Erdogan, susținea primul său discurs de la declanșarea unui nou val de vânzări de active turcești pe piețele financiare, cerându-le cetățenilor să își schimbe aurul și valuta în lire, pentru a sprijini moneda națională.

“Aceasta este o luptă națională și acesta va fi răspunsul dat de popor celor care au declanșat un război economic împotriva noastră. Poporul și Allah sunt cu noi”, ar fi spus Erdogan, cerând oamenilor și companiilor să nu scoată bani din țară.

Între timp și ratingurile Turciei, aflate deja în categoria junk (nerecomandată investitorilor), au fost imediat retrogradate cu o treaptă de către agențiile S&P (de la BB- la B+, cu perspectivă stabilă) și Moody’s (de la Ba2 la Ba3, cu perspectivă revizuită la negativă), unul dintre motive fiind tocmai această volatilitate extremă a monedei, printre celelalte evocându-se o posibilă recesiune în 2019 dar și o predictibilite redusă a politicilor.

Germania chiar și-a pus atunci problema unui ajutor de urgență acordat Turciei, căci există această îngrijorare cum că o criză economică de amploare ar putea să se facă resimțită în Europa. Asta cu toate că printre cei mai mari creditori ai Turciei sunt bănci mai degrabă din sudul Europei, adică din Spania (72 miliarde euro), Franța (33 miliarde euro) sau Italia (15 miliarde euro).

Dealtfel, acum circa 6 săptămâni, la declanșarea crizei, cel mai mult au scăzut acțiunile bancare europene (UniCredit, BNP Paribas, etc). Rămâne de văzut dacă se va mai concretiza acest ajutor de urgență și mai ales sub ce formă, variantele discutate atunci fiind un pachet de asistență coordonat la nivel european (similar cu cele lansate în perioada crizei datoriilor din zona euro), împrumuturi pentru proiecte concrete (acordate de băncile publice de dezvoltare) ori ajutoare bilaterale.

Revenind la evoluția lirei, uterior cotația oarecum s-a stabilizat (la circa 6,00 lire pentru un dolar), mai ales că piețele din Turcia au fost închise câteva zile. Însă, după aceste zile de aclamie, începând din 27.08, am asistat din nou la o depreciere puternică a monedei turcești, care a pierdut peste 10% (USD/TRY ajungând la 6,75).

În încercarea de a opri această prăbușire a monedei, la ședința de politică monetară din 13 septembrie, Banca Centrală a Turciei (CBRT) a măritrata dobânzii cu 625 puncte procentuale, depășind așteptările pieței (care vedea o creștere de 3,00%-5,00%). Banca a argumentat o creștere atât de mare (rata dobânzii fiind acum de 24,00%) prin susținerea stabilității prețurilor și a specificat că va menține o astfel de politică monetară strictă până când perspectivele inflației se vor îmbunătăți semnificativ, neexcluzând alte măriri în viitor.

În urma anunțului lira s-a apreciat în raport cu dolarul cu aproximativ 9% (cotația USD/TRY a scăzut de la 6,54 la 6,00), o evoluție de care moneda turcească avea nevoie și o mișcare care a calmat cumva pe moment sentimentul de risc de pe piețele emergente.

Însă cea mai mare întrebare va fi acum dacă banca centrală își va menține independența, căci președintele turc Erdogan a reafirmat faptul că nu este adeptul unei astfel de politici monetare. Iar dacă șeful statului continuă să facă presiuni cu comentariile sale referitoare la faptul că ratele dobânzilor ar trebui să fie mai mici și dacă aceasta va rămîne singura mărire de rată, e posibil ca aprecierea lirei să fie de scurtă durată.

O perspectivă economică dureroasă pentru Turcia este convingerea lui Erdogan conform căreia economia țării ar trebui să fie condusă într-un model islamic (care interzice dobânda, o politică cheie folosită pentru a combate inflația). Președintele Turciei și-a consolidat puterea începând cureferendumul care i-a dat puterea asupra Băncii Centrale (el numește guvernatorul, poziție pe care a completat-o și cu numirea ginerelui său la șefia nou-creatului Minister de Finanțe și Trezorerie), iar investitorii străini sunt îngrijorați că banca nu va putea să acționeze independent pentru sănătatea economiei țării. 

Și când investitorii străini devin nervoși și părăsesc țara, economia se confruntă cu probleme grave. Turcia, care înegistrează un nivel economic scăzut record (totodată indicele de încredere economică pentru Turcia este la cea mai mică valoare din 2009 încoace, iar un raport publicat de Institutul de Finanțe Internaționale declară că țara va suferi o criză de credit la aceeași scară pe care a experimentat-o în 2008), se află în dificultăți încă de la începutul anului.

Lira a pierdut de la începutul anului peste 80% din valoare, pe fondul stimulentelor fiscale mari, al creșterii inflației și a unui deficit masiv de cont curent. De ce s-a pierdut, dramatic chiar, încrederea în monedă și, practic, în economie? Problema este deficitul mare de cont curent al Turciei, care este nevoită să atragă capital străin pentru a-și plăti datoriile și pentru a-și menține economia. Țara are o cerință de finanțare externă de aproximativ 218 miliarde $.

Potrivit Financial Times, în următoarele 12 luni, instituțiile private nefinanciare vor trebui să returneze datorii de peste 66 miliarde $, iar pentru bănci cifra este de 76 miliarde $. O mare parte dintre aceste împrumuturi (circa 70%) au fost făcute în valută străină (în special USD și EUR), ori asta va face foarte dificil pentru acele companii să-și achite datoriile la termen. De asemenea, Turcia a fost lovită și de un factor pe care nu-l poate controla, și anume prețurile ridicate la combustibil pe fondul creșterii cotației petrolului (țara este un mare importator și asta îi restrânge capacitatea de acumulare a rezervelor valutare).

Închei afirmând că sunt situații în care piețele se mișcă uneori într-un mod exagerat (sau chiar eronat), căci investitorii evită în mod evident riscul și caută să iasă din acele piețe/active riscante, lichidând poziții pe loc fără să țină cont de nimic, fapt ce poate influența și alte economii, cum dealtfel s-a văzut în acele ”turbulențe” apărute în ultimele săptămâni pe mai multe piețe emergente. Însă ulterior, după ce apele se mai liniștesc, piața reglează aceste posibile anomalii căci investitorii profită de oportunitățile de cumpărare ivite în aceste piețe.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în viitorul apropiat dar, așa după cum arată atât fundamentele cât și graficul USD/TRY, perspectivele pentru Turcia și moneda sa nu sunt deocamdată favorabile.