Finanțele contraatacă și spune că taxa de 25 de lei pe colet nu a alungat transportatorii din România. Ministerul declară că fluxul de colete extracomunitare a înregistrat un salt după implementarea măsurii, invalidând astfel criticile care sugerau că statul ar fi pierdut venituri fiscale prin mutarea operațiunilor logistice în alte țări membre UE.

Iată o rescriere cursivă a informațiilor, structurată pe punctele cheie ale argumentației Ministerului Finanțelor:

MF respinge acuzațiile de pierderi fiscale: Explozie a importurilor după introducerea taxei de 25 lei

Ministerul Finanțelor califică drept „fake news” afirmațiile conform cărora taxa logistică de 25 de lei ar fi provocat relocarea zborurilor cargo și pierderi bugetare. Instituția aduce ca argument principal cifrele de trafic: de la anunțarea măsurii în august 2025, volumul coletelor extracomunitare a crescut spectaculos. Dacă în august se înregistrau aproximativ 676.000 de colete, în noiembrie fluxul a atins un vârf de peste 3,3 milioane. Mai mult, în ianuarie 2026, volumul livrărilor a fost de 15 ori mai mare față de aceeași lună a anului trecut, invalidând teoria unui exod logistic.

Absența datelor consolidate și suveranitatea economică

Oficialii precizează că speculațiile privind neîncasările la buget sunt premature, deoarece primul termen de plată a taxei este în februarie 2026. Prin urmare, orice concluzie trasă înainte de procesarea datelor oficiale pentru luna ianuarie nu este fundamentată statistic.

Ministerul subliniază că această taxă nu este o taxă vamală unilaterală — interzisă de legislația UE — ci o obligație fiscală internă. Măsura este prezentată ca un instrument de protejare a suveranității economice, menit să asigure un tratament echitabil între comercianții din Uniunea Europeană și cei din afara spațiului comunitar, reducând riscurile de subevaluare a bunurilor în comerțul electronic.

Mecanismul de aplicare și sprijinul pentru piața locală

Taxa, adoptată prin Legea nr. 239/2025, vizează coletele sub 150 de euro și este datorată de către furnizor, expeditor sau entitatea care facilitează vânzarea. Identificarea coletelor revine prestatorilor de servicii poștale și curierilor. Ministerul argumentează că, deși TVA-ul este datorat în România indiferent de punctul de intrare în UE, noua taxă logistică vine să sprijine afacerile locale care respectă regulile pieței, eliminând avantajele competitive incorecte ale platformelor extracomunitare.

Alinierea la normele europene din vara anului 2026

Referitor la modificarea rutelor de transport, Ministerul Finanțelor notează că logistica internațională este influențată de numeroși factori, nu doar de unul fiscal. Totodată, instituția amintește că România devansează o tendință europeană: de la 1 iulie 2026, toate statele UE vor aplica o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele sub 150 euro. Astfel, măsura actuală a României este prezentată ca un pas anticipativ spre eliminarea lacunelor fiscale care afectează piața internă a Uniunii.

Articolul precedentAvocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța prin care prima zi de concediu medical nu este plătită
Articolul următorPiața de capital de la București a inversat tendința: Evoluție pozitivă pentru principalii indici în ședința de marți