Guvernul vrea să realizeze  „Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Iaşi – Suceava – Siret (Vicşani)” printr-o investiție de tip parteneriat public-privat (PPP).

 

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat vineri un proiect de hotărâre prin care vrea includerea unui nou proiect de cale ferată în lista proiectelor strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi (PPP).

Este vorba de „Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Iaşi – Suceava – Siret (Vicşani)”.

Construcţia şi operarea liniei feroviare se va face de către un operator privat pe o perioadă de 20 de ani, din care 4 ani proiectare şi construcţie, „perioadă în care investitorul privat va obţine venituri atât din taxa de utilizare a căii ferate şi din operarea propriu zisă, cât şi din subvenţii acordate de stat.”

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat publicat, Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

Începând din 2018 Comisia Naţională de Prognoză, condusă de Ion Ghizdeanu, nu se limitează la studii și proiecții economice, ci a devenit „unitate centrală de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi”.

Totodată, Comisia de prognoză „elaborează sau contractează, în condițiile legii, efectuarea documentațiilor de fundamentare a deciziei de a se realiza un anumit proiect, precum și a documentației de atribuire”.

Mai mult, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză „monitorizează, în domeniul propriu de competenţă derularea investiţiilor publice şi cu deosebire a proiectelor strategice de investiţii în parteneriat public privat”.

Ce conține Proiectul de hotărâre:

Articol unic – După punctul 21 din Lista proiectelor strategice de investiții care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernului 357/2018,cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou punct cu următorul cuprins:

„22. Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Iaşi – Suceava – Siret (Vicşani)

Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Iaşi – Suceava – Siret (Vicşani) asigură reducerea timpului de legătură dintre capitală şi principalele oraşe/poli de dezvoltare de pe traseu, precum Ploieşti, Buzău, Focşani, Bacău, Paşcani, Iaşi, Suceava etc.

De asemenea, se creează posibilitatea realizării unor conexiuni cu Republica Moldova şi Ucraina. Realizarea liniei ferate de mare viteză, pe un singur fir, paralel cu firele de cale ferată existente, în lungime de aproximativ 505 km ( Ploieşti– Siret circa 430 km şi Paşcani – Iaşi circa 75 km), va conduce la atragerea unui număr însemnat de călători de la transporturile aeriene şi rutiere către transportul feroviar, la atragerea turiştilor, a tinerilor cu înaltă calificare dornici de a lucra în centrele universitare/de cercetare/industriale care există/se vor dezvolta pe traseu, dar şi a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate

Asigurarea, în cadrul proiectului de parteneriat public – privat, inclusiv cu dotarea de material rulant modern, de ultimă generaţie, va atrage după sine sporirea calităţii serviciilor şi a siguranţei călătorilor şi a mărfurilor în transportul feroviar, concomitent cu reducerea consumului de energie electrică, dar şi crearea de noi locuri de muncă.

Construcţia şi operarea liniei feroviare se va face de către operatorul privat pe o perioadă de 20 de ani, din care 4 ani proiectare şi construcţie, perioadă în care investitorul privat va obţine venituri atât din taxa de utilizare a căii ferate şi din operarea propriu zisă, cât şi din subvenţii acordate de stat.

Articolul precedentAlocațiile din România, tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană
Articolul următorOficial BNR: Nu e exclus să vedem ieşiri de bănci din România, după „taxa pe lăcomie”