Producătorul de ţigarete JTI atrage atenţia, într-un punct de vedere trimis vineri Senatului, cu privire la modul în care legiuitorul este indus în eroare de activişti şi avertizează că propunerea legislativă iniţiată de lobiştii anti-tutun poate aduce şi în România problemele grave generate de demersuri similare în alte ţări.
Reprezentanţii JTI consideră că activiştii anti-tutun au inundat spaţiul public cu ”date fantasmagorice”.
”În legătură cu PL 443/2019, JTI îsi exprimă profunda îngrijorare cu privire la puzderia de date fantasmagorice cu care activiştii anti-tutun au inundat spaţiul public, încercând să inducă în eroare Legiuitorul. Acestea nu au nicio bază reală, fiind adesea contradictorii, din cauza metodologiilor ”creative” de calcul folosite de aşa-numiţii experţi în sănătate publică erijaţi în economişti sau cercetători. De exemplu, pentru ”costul economic al fumatului în România”, un concept avansat de 2035 fără tutun, este indicat drept ”cel mai nou raport” de acest gen un studiu obscur al unor organizaţii internaţionale, pentru anul…2012. Concluzia acestuia e că ”paguba” ar însuma 24 miliarde lei. A se compara cu 1,2 miliarde lei, echivalent al “impactului economic atribuibil fumatului”, cifră vehiculată la o conferinţă de presă a unui alt ONG internaţional anti-tutun, European Network Smoking Prevention, pentru acelaşi an, 2012”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii JTI atrag atenţia că, în niciuna dintre ipoteze, suma nu ar avea cum să reprezinte, în 2019, 5% din bugetul sănătăţii şi 4,2% din PIB. Pe de altă parte, compania subliniază că în companiile de tutun sunt angajaţi direct aproape 3.500 de oameni şi indirect de zece ori pe atât.
”De asemenea, că circa 75% din preţul unui pachet de ţigarete reprezintă taxe şi că industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul statului, cu peste 3 miliarde de euro virate anual sub formă de accize, TVA, impozit pe profit, taxe vamale, impozit pe salarii, contribuţii, taxe locale etc., ceea ce poate fi uşor verificat, din datele aflate la dispoziţia Ministerului Finanţelor”, se arată în punctul de vedere menţionat.
În opinia JTI, propunerea, cea mai radicală de până acum – pentru care cei care au redactat-o (2035 fără tutun) şi iniţiatorii oficiali folosesc instrumente emoţionale de propagandă, clamând „salvarea copiilor noştri” – aduce de fapt prejudicii serioase bugetului de stat, agenţilor economici şi societăţii în ansamblu.
”Aplicarea unor supra-reglementări care exced Directiva tutunului, (transpusă recent în legislaţia românească), în state precum Marea Britanie, Franţa sau Irlanda nu doar că nu a redus consumul de tutun, dar a determinat creşterea contrabandei cu ţigarete, facilitând accesul consumatorilor şi în special al minorilor, la produse ieftine, cumpărate fără niciun control de pe piaţa neagră sau pe sub tejghea. În plus, pe tot lanţul economic s-au înregistrat pierderi: producători, comercianţi, stat, consumatori. Pe de altă parte, iniţiatorii ignoră cu bună ştiinţă normalitatea altor state, care nu au recurs la restricţionări forţate: Germania, Austria, Cehia etc.”, se arată în comunicat.
