O datorie publică de 60% din Produsul Intern Brut (PIB) nu poate fi un reper pentru România, consideră analiştii financiar-bancari.
„Dacă ne uităm la cum a evoluat datoria publică în România, ea a crescut foarte mult în perioada crizei, cum era absolut inevitabil. Suntem încă în comparaţie cu statele europene, semnificativ mai jos decât media europeană, însă trebuie să precizăm un lucru: acest 60% datorie publică, criteriu de la Maastricht, nu trebuie să fie un reper pentru noi în faza noastră de dezvoltare”, a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, la conferinţa anuală organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România, potrivit Agerpres.
El consideră că „la nivelul nostru de dezvoltare economică”, un astfel de nivel „ar fi mult prea mult”, în condiţiile în care constrângerea cea mai importantă este legată de faptul că nu ar avea cine să cumpere, să finanţeze o asemenea datorie publică.
„Datele arată că deja sistemul bancar local este supraexpus pe titluri de stat. 22,3% din total active bancare reprezintă expunerea băncilor faţă de sectorul guvernamental”, a spus reprezentantul organizației analiștilor.
A doua expunere, după Ungaria
Din perspectiva poziţionării la nivel european, România are a doua cea mai mare pondere a expunerii băncilor faţă de sectorul guvernamental, după Ungaria.
„Datoria publică are un rol important. În literatură sunt determinate diverse praguri peste care (datoria publică – n. r.) devine deja negativă pentru creşterea economică. Pentru ţările dezvoltate, studiile arată undeva în jur de 85% – 90% din PIB, prag peste care datoria publică are impact negativ asupra creşterii economice. Deci, nu mai ajută creşterea economică. Dimpotrivă, e un factor negativ. Pentru ţările emergente, acest prag este mult mai jos. Unii autori arată 35%-40%, alţii 30%- 60%. Pentru România, Banca Naţională are o estimare între 40% şi 45% ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creşte foarte tare. Suntem, din păcate, destul de aproape de acest prag”, a afirmat Ionuţ Dumitru.
În altă ordine de idei, el a făcut referire la relaţia dintre deficitul bugetar şi creşterea economică, menţionând că nu există o corelaţie.
„Circulă şi în societatea românească butada că ne trebuie deficite mari pentru a converge mai rapid, că alţii s-au dezvoltat pe deficite. Din păcate, lucrul acesta nu e deloc adevărat. Dacă ne uităm pe cifre, nu deficitele bugetare sunt panaceul creşterii economice. Dacă ne uităm uităm la Bulgaria pe un orizont destul de lung de timp, 1995 – 2017, Bulgaria a avut surplusuri bugetare de 2,17% în medie şi a avut o creştere economică similară cu a noastră, de 2,99% versus 3,1%”, a spus Ionuţ Dumitru.
În ceea ce priveşte sistemul de taxare din România, Dumitru a spus că nu avem o cotă unică, ci un sistem regresiv.
„Noi nu avem cotă unică, avem impozitare regresivă. Dacă ne uităm la diverse forme de impozitare şi cum sunt definite bazele de impozitare, cotele de taxare şi aşa mai departe, la noi impozitarea este puternic regresivă, nici măcar cotă unică”, a subliniat Dumitru.
Datoria publică din PIB este in prezent de 35%, dar poate crește rapid din cauza scumpiri imprumuturilor pe fondul deteriorarii restului indicatorilor macroeconomici odată cu încetinirea bruscă a creșterii economice.
Comments are closed.