Produsul Intern Brut în trimestrul II a fost, în termeni reali, cu 12,3% mai mic față de primul trimestru al anului, potrivit datelor provizorii publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. Față de trimestrul II din 2019, ccăderea este de 10,5%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Este cea mai abruptă scădere a PIB din ultimii 24 de ani, de când INS publică aceste date. În primele trimestre din 2009, când s-au manifestat contracțiile generate de criza financiară mondială, cea mai mare scădere a fost de 4,6% din PIB, de la T4 2008 la T1 2009. Scăderea anuală maximă a fost atinsă pe T2 2009 vs.T2 2008 – 8,7% din PIB.
Comunicatul INS preciează faptul că estimările sunt afectate de „dificultăţile legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi”.
Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 224,253 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,5% faţă de trimestrul II 2019.
PIB-ul estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 440,219 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% faţă de semestrul I 2019.
Scăderea Produsului Intern Brut a fost generată de reduceri pe aproape toate economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri: industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.
Contribuţii pozitive au înregistrat construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%; administraţia publică şi apărare; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.
Și contribuțiile populației la formarea PIB au scăzut, în special ca urmare a creșterii șomajului și diminuării veniturilor. Astfel, cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor s-au redus cu 5,3%, ceea ce a provocat un minus de 3,5% în PIB.
Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele componente: formarea brută de capital fix, care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,8%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 8,7%.
O contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,4%.
Conform previziunilor de vară ale Comisiei Europeană, PIB-ul României ar urma să înregistreze o scădere anuală de 6%, pentru ca anul viitor să urmeze o creştere de 4,2%. Estimările ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, sunt de de 3,8 din PIB.
