Guvernul Dancila s-a reunit, joi, în prima ședinta dupa ce a supravietuit motiunii de cenzura depusa de Opozitie impotriva sa. Viorica Dancilă a prezentat, la debutul intalnirii, proiectele ce au fost adoptate, de la cresterea punctului de pensie de acum, de la 1 iulie, la transformarea Dambovitei si Argesului in rauri navigabile prin parteneriat public-public-privat (PPP) într-un viitor cel puțin îndepărtat, dacă nu incert.
Astfel, în ședința de joi, 28 iunie, premierul Viorica Dăncilă a prezentat mari proiecte strategie care urmează să fie realizate în parteneriat public-privat. În mod absolut aiuritor sunt proiecte despre care nu se știa până acum absolut nimic, că ar face parte din vreun plan, nu există studii de fezabilitate, estimări de costuri, absolut nimic.
Dar să le enumerăm așa cum au fost anunțate în ședința Guvernului României, și de altfel acest pachet a fost și aprobat ca „investiții strategice care vor fi realizate în parteneriat public-privat”:
Construirea si operarea in parteneriat public-privat a unei banci nationale de sange, plasma umana si celule stem, „in contextul in care in ultimul an Romania s-a confruntat cu dificultati in asigurarea derivatelor din plasma”, a spus Dancilă. Este vorba despre scandalul „imunoglobinei”, exportăm plasmă de sânge pentru a importa produse finite.
Spitalul Regional Timisoara, „ce va deservi partea de vest a tarii noastre”, proiect abandonat de peste 15 ani.
Spitalul Regional Braila-Galati, ce va avea 800-1.000 de paturi, conform declarațiilor lui Dăncilă
Amenajarea râurilor Argeș si Dambovița pentru navigatie (proiect inițiat de N. Ceaușescu)
Construirea Aeroportului Bucuresti-Sud, proiect despre care s-a vorbit cu mulți ani înainte, dar abandonat pe percurs
Finalizarea Canalului de irigații Siret-Bărăgan (proiect inițiat de N. Ceaușescu)
Constructia unei fabrici de mijloace de transport electrice.
O nouă stațiune turistică de schi in masivul Fagaras.
Aceste proiecte complexe doar au fost citite de pe foaie de Dancila, fara a fi date detalii despre ele sau vreun orizont de timp in care ar putea incepe macar realizarea lor.
Trebuie ținut cont că aceste proiecte sunt anunțate după moțiunea de cenzură de miercuri și protestele anti-guvernamentale care au avut loc în mai multe orașe din țară.
Cu o lună în urmă, în 24 mai, aceeași Viorica Dăncilă citea de pe foi, alte proiecte strategice ce urmează să fie finanțate în parteneriat public-privat.
Pachetul anterior enumera nu mai puțin de trei noi autostrăzi și un „oraș medical universitar Complex Carol Davilla” care se va întinde pe 300 de hectare, și modernizarea a 15 alte spitale.
”Adoptăm primul pachet de investiţii strategice care vor fi realizate prin parteneriat public-privat. Mă refer la autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, autostrada Tg. Mureş -Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni, autostrada Bucureşti – Craiova – Lugoj, de la Craiova şi ramificaţie spre Calafat. Avem apoi oraşul medical universitar Complex Carol Davilla, care se va construi în zona de nord a a Capitalei, lângă aeroportul Henry Coandă. Complexul se va întinde pe o suprafaţă de 300 de hectare şi va cuprinde Spitalul Republican, Facultatea de Medicină, campus universitar şi medical, institut de cercetare medical şi zonă comercială şi de agrement”, spunea Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de guvern.
Ea a mai spus că tot în parteneriat public-privat va fi şi operarea de servicii pentru cele 15 spitale din reţeaua CFR.
”Studii de fundamentare necesare se vor finaliza în maxim trei luni începând de astăzi”, a conchis Dăncilă.
Pachetul de proiecte strategice era răspunsul la criticele președintelui Klaus Iohannis, care cu o zi înainte, la uzinele Dacia din Pitești spusese că dacă am avea kilometrii de autostradă promişi de politicieni, am avea „autostrăzi cât China”, însă în realitate situaţia este una gravă, atât pe drumuri, cât şi pe călile ferate.
„Cred că dacă am aduna promisiunile de km de autostradă făcuţi de toţi guvernanţii am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem nici măcar 800 de km de autostrăzi. Noroc că până aici vine una (n.r.: Autostrada Bucureşti- Piteşti). Fondurile europene sunt importante pentru că sunt destinate fondurilor regionale. Marile proiecte de infrastructură au nevoie de o pregătire foarte serioasă. Majoritatea proiectelor aflate în execuţie sunt proiecte fazate, gândite pentru exerciţiul financiar anterior, nu au fost realizare de cei care au avut decizia şi au fost trecute în actualul exerciţiu”,a spus Klaus Iohannis, la Piteşti.
Bineînțeles că de atunci a trecut o lună și nu se mai aude nimic de la Palatul Victoria despre aceste proiecte.
Așteptăm cu interes noi promisiuni despre unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, subiect intrat într-un con de umbră precum și celelalte proiecte energetice care sunt repuse pe tapet cu fiecare ocazie când apar critici că investițiile trenează nepermis de mult.
Comments are closed.