Germania stranuta. Partenerul comercial nr 1 al României, prima scădere a PIB, în 3 ani.

Economia Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru, pentru prima oară după 2015, pe fondul disputelor care afectează comerțul internațional și a problemelor din industria auto, ceea au făcut ca motorul tradițional de creștere, cel al exporturilor, să meargă în marșarier, punând sub semnul întrebării continuarea expansiunii economice a celei mai mari economii din Uniunea Europeană.

PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,2% în trimestrul al treilea a anunțat Oficiul Federal de Statistică, mai mult de cât estimarea economiștilor care prevedeau o reducere de doar 0,1%.

Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, spune însă că această încetinire era normală în perioada iulie-septembrie când industria auto a trebuit să se adapteze rapid la noile standarde de poluare cunoscute ca WLTP, iar ultimul trimestru al anului va marca o revenire pe creștere. „O scădere de 0,2% nu este o catastrofă”, a declarat ministrul Economiei.

Comparativ cu aceleași trimestru al anului trecut, economia a crescut cu 1,1% în T3, serie ajustată cu numărul de zile lucrătoare. Analiștii intervievați de Reuters anticipau un avans mai mare, de 1,3%.

„Declinul PIB, comparativ cu trimestrul anterior, se datorează problemelor din comerțul exterior: calculele preliminare arată o reducere a exporturilor în T3, comparativ cu T2 și concomitent cu majorarea importurilor”, se arată în comunicatul statisticii germane.

Reducerea producției din industria auto germană

Independent, asociația industriașilor germani, BDI, a redus estimarea creșterii exporturilor pentru anul 2018 la 3%, față de 3,5% cât se estima anterior.

Guvernul anticipa o scădere în T3, față de trimestrul anterior, tocmai din cauza problemelor cu care s-a confruntat sectorul auto. „Germania n-are o problemă economică, ci mai degrabă una a industriei auto. A fost o scădere a înmatriculărilor de noi mașini, iar producția a încetinit vizibil, ceea ce a influențat negativ și alte sectoare industriale”, a declarat Andreas Schurle, de la Deka Bank.

Însă, Institutul de cercetare a pieței, ZEW, a comunicat că investitorii nu se așteaptă ca economia germană să revină rapid pe un trend crescător.

Îngrijorările privind economia germană sunt tot mai mari, după un ciclu de expansiune care a durat nouă ani, având în vedere impactul disputelor globale din comerțul internațional și ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pe lângă anxietatea cu privire la impactul politicii comerciale dure ale președintelui american Donald Trump, firmele germane sunt preocupate de instabilitatea internă, în situația în care „marea coaliție” fragilă a cancelarului Angela Merkel a fost aproape de a se prăbuși în două rânduri.

Carsten Brzeski, economist la ING, a declarat că, deși se așteaptă ca sectorul auto să revină în al patrulea trimestru, scăderea PIB-ului a fost un „semnal pentru deșteptare, că stabilitatea politică și creșterea economică nu sunt în niciun caz perene”.

Luna trecută, Camerele de Industrie și Comerț DIHK din Germania și-au redus previziunile de creștere pentru anul 2008 la 1,8%, de la 2,2%, prognozând o încetinire la 1,7% anul viitor, pe măsură ce economia se confruntă cu riscuri tot mai mari în țară și în străinătate.

Germania este principalul partener comercial al României

Vestea declinului economiei Germane este foarte proastă pentru România, țară care contează pentru aproape un sfert din exporturile noastre în cadrul Uniunii Europene.

În 2017, România a importat majoritatea mărfurilor din Germania, care reprezintă 20% din achiziţiile intracomunitare, iar cele mai multe exporturi le-a trimis tot către Germania, reprezentând 23% din livrările intracomunitare ale ţării, arată raportul Eurostat.

În ceea ce priveşte exporturile de bunuri către ţările din Uniunea Europeană, prinicipalele cinci ţări unde România a livrat cele mai multe bunuri au fost Germania, însumând 14,4 miliarde de euro. Pe locul doi în ţările partenere ale României la livrările intracomunitare de bunuri se află Italia, unde trimitem 11% din totalul de export, ceea ce înseamnă o medie de 7 miliarde de dolari. Următoarele ţări spre care România a exportat bunuri sunt Franţa, cu 7% din totalul exporturilor, adică peste 4 miliarde de euro, Ungaria – cu 5% (2,9 miliarde de euro) – şi Marea Britanie, cu 4% (2,6 miliarde de euro).