FMI avertizează în raportul publicat miercuri asupra riscurilor generate de supraîncălzirea economiei: inflația și deficitele cresc, investițiile scad, pe fondul slabei absorbții de fonduri europene.
„România a înregistrat o creştere economică puternică în 2017, cu un nivel record al scăderii şomajului şi un sector financiar îmbunătăţit. Consumul privat, impulsionat de stimulente fiscale şi de majorări ale salariilor, a condus la o creştere puternică a economiei, în timp ce investiţiile sunt rămase în urmă şi reformele structurale au încetinit”, se arată în ultimul raport de țară al FMI, publicat miercuri.
Ținta de inflație a BNR a fost atinsă în 2017, însă din luna ianuarie a acestui an a crescut peste limita superioară propusă, ajungând la 5,2% în aprilie, se mai arată în comunicatul transmis miercuri.
„Creşterea economică este aşteptată să atingă cota de 5% în 2018, condusă din nou de stimularea continuă a consumului privat prin relaxarea fiscală”, fiind însă „însoţită de un deficit de cont curent şi o inflaţie ridicată, chiar şi atunci când politica monetară este înăsprită”. Creşterea economică „se va modera până la 3% pe termen mediu, deoarece efectele tranzitorii ale stimulentelor fiscale se estompează, iar investiţiile amânate şi lipsa unor progrese susţinute în ceea ce priveşte reformele structurale ar constrânge creşterea potenţială pe termen mediu”, mai arată experţii FMI.
În opinia delegaţiei FMI, deficitele mari acumulate în perioadele de creştere economică tind să provoace dezechilibre interne şi externe, având ca rezultat acumularea de datorii excesive şi forţând o ajustare mai puternică (şi pro-ciclică) în eventualitatea unei recesiuni. Astfel că „deficitul bugetar ar trebui să fie redus sub un nivel ciclic neutru pe termen scurt şi în continuare la 1,5% din PIB până în 2020, contribuind la o revenire uşoară la obiectivul pe termen mediu din România (MTO), în conformitate cu angajamentele asumate faţă de UE”.
Comments are closed.