Franța și Germania sunt campionii Europei la producția de energie electrică, producând împreună mai mult de o treime din energia din UE, cu peste 250 milioane tone de țiței echivalent (TOE) dintr-un total de 634 milioane toe.
Ele sunt urmate de Polonia (61,4 milioane toe), Italia (peste 37 de milioane toe), Olanda și Suedia (câte 36,6 milioane toe), Spania 934,5 milioane toe), Cehia (27,2 milioane toe). Al 9-lea producător de energie din Uniune este țara noastră, cu 25,1 milioane toe. 34,2% din energia românească se datorează gazului metan, depășiți fiind doar de Olanda (peste 75%) și fiind mult deasupra mediei europene, de doar 9,3%. Combustibilul solid (cărbunele) contribuie cu 15% la energia din România, sub media europeană, de 18% și mult în urma unor state precum Polonia (75,5%), Grecia (peste 56%) sau Cehia (53%). Contribuția sectorului nuclear românesc (11,5%) se află la jumătate față de media europeană (30,8%), departe de Franța (78%), Belgia (63%) și Spania (42%). În fine, energia din surse regenerabile contribuia la noi cu 23,6%, sub media europeană de peste 34%. Toate aceste date sunt aferente anului 2018.
Importurile nete de energie situau România printre cel mai puțin dependente state europene, mai bine ca noi stând doar Estonia (tot în 2018):
Nu este, așadar, de mirare că ne situăm printre statele UE cu o rată foarte mică de dependență de importuri:
Să vedem acum indicatorii calitativi, recent publicați de către Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/11099022/KS-HB-20-001-EN-N.pdf/bf891880-1e3e-b4ba-0061-19810ebf2c64
Hai să începem cu ponderea combustibilului fosil în mixul energetic:
Aici aveam în 2018 74%, în scădere de la 85,3% în anul 2000. performanța noastră este chiar mai bună decât media europeană, care a scăzut de la 79% în 2000 la 72,4% în anul 2018.
Cât privește ponderea electricității produse din surse regenerabile și aici stăm bine, cu 40,6% în 2018 față de 28,7% în 2000. UE ca ansamblu și-a dublat această pondere de la 15,5% în 2000 la 32,2% în anul 2018.
Suntem pe un loc fruntaș în Uniune la indicatorul intensității enrgetice (kg de țiței echivalent, kgoe la mia de euro din PIB în metodologie PPS):
singurii care au PIB-uri mai „curate” ca noi sunt irlandezii și danezii, dar, pe fondul unui PIB mic, asta înseamnă, de fapt, un consum extrem de redus (casnic și industrial).
Iată bunăoară consumul de energie/locuitor în gospodării:
Cu doar 398kgoe/locuitor, suntem clar sub media europeană (550 kgoe/locuitor), dar și sub Polonia (508 kgoe/locuitor) sau Ungaria (595 kgoe/locuitor). Depășim Malta, Grecia și Spania (acolo unde clima este mult mai caldă), dar și Bulgaria.
Cât privește evoluțiile specifice României, iată cum stăm la mixul energetic al energiei disponibile:
Putem să observăm prăbușirea cantității disponibile de energie la cărbune, gaz natural și țiței și creșterea cantităților disponibile la nuclear și la regenerabile.
Cât privește cantitatea brută de electricitate produsă:
sau consumul final pe tip de combustibil și pe sectoare de activitate:
Ce observăm? Consumul final este în ușoară revenire, după scăderea abruptă de la începutul anilor 90. Scade ponderea în consum a energie produsă din cărbune și din gaz, crește ponderea electricității și a energiei regenerabile. Scade ponderea în consum a industriei, crește ponderea transportului și a serviciilor și se menține consumul casnic.
