Un milion de oameni au murit pe întreaga planetă și aproape 40 de milioane s-au infectat. Pe măsură ce prelucrăm mai temeinic datele economice din trimestrul II și observăm mai atent tendințele de acum, înțelegem că economia s-a dovedit mai rezistentă decât am fi crezut la atacul coronavirusului. Fondul Monetar Internațional (FMI) devine mai optimist și încearcă să pompeze optimism în piețe: până la urmă, dracul trimestrului II nu a fost chiar atât de negru cum s-a crezut…
Omenirea va cunoaște o recesiune globală de -4,4% anul acesta, urmată de o revenire spectaculoasă cu 5,2% anul viitor, astfel încât, pe termen de doi ani, după 2021 vom avea o creștere economică de 0,6% față de 2019. În anii următori lui 2021, creșterea anuală va reveni la nivelul de dinainte de pandemie, adică aproximativ 3,5% pe an. Vor rămâne în schimb inegalitatea crescândă, o sărăcie accentuată a celor care erau deja mai săraci, o scpdere generalizată a ritmului de progres în standardele de viață.
Riscuri majore vor continua să fie asociate diverselor economii: scăderea ratingului, creșterea explozivă a numărului de infectări, blocaje repetate ale comerțului internațional, număr crescut de falimente, etc.
Marile economii ale lumii (piețele dezvoltate și cele emergente) au preluat deja șocul marii închideri din martie-mai:
sursa: https://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2020/09/30/world-economic-outlook-october-2020
Toate sectoarele economice ale marilor economii indică evoluții în „V”, ba chiar comenzile noi aflate în lucru în industria manufacturieră au depășit nivelul de dinainte de pandemie, la fel și vânzările cu amănuntul (cel puțin în Germania și China).
Prețul țițeiului rămâne încă foarte scăzut, la mai puțin de jumătate față de nivelul pre-pandemic, prețul alimetelor este în scădere cu 20% iar prețul metalelor se apropie rapid de nivelurile din 2019:
Toate categoriile de indicatori prezintă creșteri importante în august față de aprilie, ceea ce indică revenirea optimismului în piața globală:
Indicatorii globali, cât și cei specifici tipurilor de economii sunt mult mai optimiști acum decât la precedentele previziuni făcute de către FMI:
Ce se va întâmpla cu Europa? Iată ce crede FMI-ul despre răspunsul la această întrebare:
Economia continentală va scădea cu 7% anul acesta și va crește cu 4,7% anul viitor. Indicele prețurilor de consum va crește cu 2% anul acesta și cu 2,4% anul viitor; excedentele de cont curent vor urca cu 1,7% anul acesta și cu 1,9% anul viitor. dar acestea sunt valori medii: dacă Germania va avea o contracție de 6% anul acesta, Franța va avea una de 9,8%, Italia una de 10,6%, iar Spania una de 12,8%! Polonia se va contracta cu 3,6%, România cu 4,8%, iar Ungaria cu 6,1%. În 2021, Polonia va crește cu 4,6% (același ritm cu cel al nostru), iar Ungaria doar cu 3,9%. În regiune, România pare a se bucura de cea mai mare stabilitate a prețurilor (+2,9% anul acesta și +2,5% în 2021), față de Polonia (3,3%, respectiv 2,3%) și Ungaria (3,6% și 3,4%). Noi vom fi medaliați cu bronz în UE la deficitul de cont curent (după Grecia și Cipru) cu -5,3% în 2020 și -4,5% în 2021. Polonia va avea excedente (3%, respectiv 1,8%), iar Ungaria deficite ușoare (-1,6%, respectiv -0,9%). În ceea ce privește șomajul, Estul Europei nu va suferi foarte mult:
Polonia : 3,8% în 2020 și 5,1% în 2021
România : 7,9% în 2020 și 6% în 2021
Ungaria: 6,1% în 2020 și 4,7% în 2021.
Aceste valori par însă blânde în raport cu ce va fi în 2020 în sudeul Europei : 20% șomaj în Grecia, 16,8% în Spania și 11% în Italia….
Să fim optimiști, totuși: pe termen mediu, avem cele mai bune previziuni din regiune: în 2025 vom crește cu 3,5%, Polonia cu 2,4% și Ungaria cu 2,6%. Dar vom fi și cei mai puțin cumpătați, cu un deficit de cont curent de 3,9% și în 2025, față de unul de 0,5% al ungurilor și un excedent de 0,1% al polonezilor.
