Strategia e baza: Guvernul constată că stăm bine în 2018 și se uită cu încredere spre 2020 și chiar 2030, promițând noi evoluții favorabile.
Printre acestea, reducerea consumului intern de energie, sprijinirea micilor firme și a oamenilor de afaceri aflați la început de drum, contracte de muncă mai flexibile din punctul de vedere al orarului de lucru.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României va fi finalizată până la 1 octombrie, a declarat marţi consilierul de stat şi coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely.
„Noi am avut o problemă, am conceput multe lucruri între 1996 şi 2000 dar au rămas la nivelul hârtiilor de multe ori pentru că nu s-a ţinut cont ce priorităţi avem, care sunt”, a spus Borbely, citat de Agerpres.
„Toate sunt priorităţi, dar dacă le iei pe toate fără să decelezi care sunt mai importante şi nu ai o strategie importantă nu poţi să pui în practică. Ei, acum avem şansa aceasta prin Strategie”, a afirmat consilierul de stat.
Energie: Liberalizare, consum intern mai mic
În ce privește securitatea energetică, „România se poziționează destul de bine în context regional și european din acest punct de vedere”, potrivit Strategiei. Gradul de independență energetică în 2016 era de 78,4%: la cărbuni (inclusiv cocs) 80.3%, la țiței 33.1%, la gaz natural 86,4%.
Țintele stabilite la nivelul UE pentru 2020, în privința aportului politicilor energetice la reducerea impactului schimbărilor climatice, au fost atinse în avans de către România, după cum urmează: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de anul de referință 1990: 82,14% în UE, 47,96% în România (2012); pondere de minimum 20% a energiei din surse regenerabile în consumul brut: 25,03% în 2016; reducerea consumului de energie cu 20% prin măsuri de creștere a eficienței energetice: 41,6% în România (2016).
Ca orizont pentru anul 2020, Strategia vizează, printre altele, liberalizarea pieței de energie și interconectarea sistemelor energetice la nivel național și regional, în vederea realizării unei rețele complementare și interactive de servicii (contorizare și rețele inteligente) și reducerii costurilor suportate de consumator, și totodată reducerea cu 19% a consumului intern de energie primară.
Unul dintre obiectivele pe 2030 se referă la decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor și de degradare a mediului prin sporirea considerabilă a eficienței energetice (cu minimum 27% comparativ cu scenariul de status-quo) și folosirea extinsă a certificatelor verzi pentru emisiile de carbon în condiții de piață previzibile și stabile.
Cine susține economia
În România, industria (inclusiv construcțiile) are un aport la formarea Produsului Intern Brut (PIB) de 30,2% în 2016, mai mare decât media UE de 22%, încadrându-se într-un trend descrescător în favoarea serviciilor, similar cu ceea ce se întâmplă în majoritatea țărilor europene, se arată în document.
Sectorul serviciilor a depășit 50% din PIB. începând din anul 2012 până în 2016, a crescut în continuare, însă este încă sub media UE de 66%. În termenii contribuției la venitul național brut, ponderea principală este deținută de activitățile comerciale, urmate de administrația publică și apărare, educație, sănătate și asistență socială.
Dintre cele 189 de profesii reglementate prin atestare în România, 22,2% sunt în domeniul serviciilor, situândus-e încă sub media europeană. În schimb, proporția profesiilor reglementate ce sunt intensive în cunoaștere și contribuții creative este destul de apropiată de media UE.
Riscul sistemic
„Dacă ne uităm la datele statistice aferente anului 2016, putem observa că România, comparativ cu restul țărilor din regiune, nu stă foarte rău în ceea ce privește datoria publică raportată la PIB, cu un nivel de 37,4%”, menționează Strategia.
„Totuși, România fiind într-un proces de continuă îndatorare, trebuie să arate prudență și să evite riscul sistemic și direcționarea banilor împrumutați către acțiuni, care nu generează dezvoltare economică, care nu au un impact social și de mediu favorabil. Românii reușesc să acumuleze resurse importante de capital atât în perioade de creștere economică, cât și în perioade de recesiune”, specifică documentul.
Datele arată că, în România, rata economisirii a crescut constant, depășind în 2012 media UE și media Zonei Euro (un aspect pozitiv pentru capitalul și investițiile autohtone).
„Criza din 2007-2008 a contribuit masiv la impulsionarea economisirilor. Se poate sesiza o schimbare de comportament a românilor, care au devenit mai prudenți cu privire la momentele în care pot avea probleme cu locul de muncă, cu veniturile sau cu valoarea activelor pe care le dețin”, prevede Strategia.
Înainte spre Zona Euro
Orizontul macroeconomic pentru anul 2020 prevede continuarea creării premiselor pentru aderarea la Zona Euro prin politici monetare prudente si măsuri de sprijinire a productivității și competitivității economiei românești.
Un al deziderat macroeconomic este sprijinirea activității întreprinderilor mici și mijlocii și, cu precădere, a antreprenoriatului în rândul tinerilor prin încurajarea și susținerea financiară a start-up-urilor.
De asemenea, se are în vedere inițierea unor programe de formare profesională de bază cu finanțare UE în corelare cu cerințele pieței muncii, cu accent pe segmentele tinere sau social vulnerabile ale populației și încurajarea încheierii de contracte de muncă cu orar flexibil.
Pentru 2030 se are în vedere „păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației”, dar și „Atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivității prin diversificare, modernizarea tehnologică și inovație, inclusiv prin accent pe sectoarele cu valoare adăugată sporită și utilizarea intensivă a forței de muncă”,
Citiți aici: Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030
Comments are closed.