Culisele Statului Paralel | Cât de pregătită e România în fața unei crize. Impactul ultimelor scumpiri asupra țării noastre

Războiul și creșterile uriașe ale prețurilor din ultima perioadă ar putea vulnerabiliza spațiul european. Analistul Petrișor Peiu a reușit să estimeze ce efecte ar putea avea aceste schimbări asupra blocului european, având în vedere structura economiei noastre.

 

Potrivit datelor contorizate de Ziarul Financiar, în 2020, cifra de afaceri a tuturor companiilor din țara noastră a ajuns la peste 1.700 de miliarde de lei, adică 170% din PIB.

Modificarea nu este una semnificativă, chiar dacă valorile au crescut față de anul 2008, când cifra de afaceri a tuturor societăților in țară a fost de puțin peste 1.080 de miliarde de lei. În 12 ani, cifra a crescut cu 19 procente, cu mult sub rata de creștere a prețurilor în cadrul Uniunii Europene.

 

Raportat însă la moneda noastră națională, cifra de afaceri a înregistrat o creștere spectaculoasă, de 70%, după aderarea României la UE. O scădere a fost înregistrată însă în ceea ce privește PIB-ul, care a scăzut în cei 12 ani de la 200 la 170%.

O majorare substanțială a fost înregistrată și în ceea ce privește câștigurile nete la nivel național, care au ajuns să însumeze 110 miliarde de lei, adică de 8 ori mai mult decât în 2008.

Chiar dacă au fost înregistrate valori mai mari și în ceea ce privește indicele salarial, analistul Petrișor Peiu atrage atenția asupra faptului că PIB-ul crește mai repede decât cifra de afaceri din economie ceea ce, spune el, nu este un semn bun.

Jumătate din cifra de afaceri înregistrată la nivel național în anul 2020 reprezintă profitul însumat al celor mai mari 1.000 din cele 600.000 de companii din România. Din acestea, primele 20 concentrează singure 15% din totalul cifrei de afaceri naționale, aproximativ 200 de miliarde de lei. Dintre acestea, 6 fac parte din sectorul energetic, 3 din industria auto, iar 9 sunt mari retaileri online.

 

150 de miliarde de lei este suma pe care marile lanțuri de benzinării și vânzătorii de țigări au reușit să o însumeze din cifra de afaceri totală a companiilor din România. O altă ramură importantă a economiei românești este reprezentată de către marile lanțuri de magazine alimentare, care au însumat o cifră de afaceri de peste 50 de miliarde de lei în anul 2020.

O importantă parte a economiei românești este cea energetică. Cu doi ani în urmă, cei mai mari 20 de jucători din acest domeniu aveau cumulat o cifră de afaceri de 80 de miliarde de lei. Peiu spune însă că în 2021, acest domeniu aproape și-a dublat cifra de afaceri. În 2020, giganții din IT și comunicații au adus, în 2020, doar 25 de miliarde de lei.

Mult mai jos se află producătorii agricoli, care nu au reușit să depășească cifra de afaceri de 10 miliarde de lei, clasându-se mult mai jos decât trader-ii de cereale, unde doar primii trei au făcut peste 12 miliarde de lei

Comparativ cu magazinele, producătorii alimentari se află mult mai jos în ceea ce privește suma produsă în 2020. La polul opus se află societățile care produc băuturi, pe care analistul le consideră o surpriză plăcută pentru economia națională.

O discrepanță foarte mare apare și între producătorii de medicamente și companiile care doar le distribuie. În timp ce primii nu au depășit 3 miliarde de lei, traderii au ajuns la 20 de miliarde. Diferența vine din faptul că a doua categorie vinde în special medicamente importante, care sunt de cele mai multe ori costisitoare, pe care le distribuie în marile farmacii și în spitale.

Pe ultimul loc în ceea ce privește aportul adus la cifra de afaceri națională se clasează sectorul transportului și al logisticii. Totuși, acesta o duce destul de bine pentru că, potrivit datelor publicate de Ziarul Financiar, primele cinci companii din această ramură au obținut peste 1 miliard.

Petrișor Peiu spune însă că datele s-au schimbat drastic în 2021, iar unele sectoare ar lua ocupa locul altora din ierarhia economică.

 

Din punct de vedere demografic, 43%, adică 760 de miliarde de lei din cifra de afaceri națională, provine din economia Capitalei și a județului Ilfov. Asta înseamnă că o treime din PIB-ul României provine din București și din zonele adiacente. Peiu atrage atenția că o dependență de o singură regiune a țării este împotriva logicii europene, potrivit căreia decalajele extreme la nivel regional trebuie diminuate.

Cu excepția Capitalei, cele mai dezvoltate zone sunt Timișul și Clujul, care aduc fiecare 70 de miliarde de lei. Urmează Argeș – care aduce o cifră de afaceri de peste 60 de miliarde de lei, Brașov și Prahova, cu peste 50 de miliarde de lei și Constanța, cu aproape 48 de miliarde. Iașiul, cel mai populat județ din România, se clasează abia pe locul 12 în ceea ce privește contribuția la cifra de afaceri națională.

Surprize negative reprezină județe precum Galați, Gorj și Hunedoara, adevărați piloni în perioada Comunistă, care au ajuns acum la niște cifre modice.

Având în vedere aceste lucruri, Peiu sune că pentru a rezista în fața unei crize majore, țara noastră ar trebui să-și reorganizeze drastic economia. 

 

Sursa: Realitatea Financiara

Articolul precedentDeputatul PNL Sebastian Burduja despre pachetul “Sprijin pentru România”: ”Vorbim despre măsuri liberale prin care dăm economiei românești șansa să se dezvolte”
Articolul următorGuvernul le plătește dascălilor restanțe salariale din ultimii ani. Pentru început – 5%

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Numele tau