Creșterea economică nesănătoasă

Există și o veste rea care vine la pachet cu creșterea economică record pe care o are România după trei trimestre consecutive? Nu este oare semn că am devenit prea cârcotași dacă ne apucăm să criticăm și creșterea economică? Anul trecut, de exemplu, am fi dat orice să avem astfel de ritmuri de creștere economică.

Ei bine, atunci când ai o creștere puternică ești tentat să nu iei în seamă și efectele adverse ale acesteia. Și efectele adverse se acumulează undeva în profunzime și așteaptă doar zorii unei noi crize pentru a izbucni și a îmbolnăvi întregul corp al economiei.

În cazul nostru, efectele adverse care acumulează otravă în corpul economic sunt deficitele, faptul că, în mod constant, consumăm cu mult mai mult decât producem. fie criză sau perioadă de creștere, deficitele noastre cresc, indiferente la ciclurile economice. Și acest lucru este, de fapt, îngrijorător:

https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=19636

În ianuarie – mai 2021, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,947 miliarde de euro, în creștere puternică  față de cele 3,207 miliar de euro, consemnate  în perioada ianuarie – mai 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,130 miliar de euro, balanța veniturilor secundare și cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 287 milioane euro, respectiv cu 72 milioane euro, iar balanța veniturilor primare și-a transformat excedentul în deficit.

Să ai o creștere a deficitului de cont curent (o aproape dublare) cu 90% de la an la an este de-a dreptul înfricoșător. Practic , revenirea economiei la nivelul din 2019 ne-a costat o creștere a deficitului cu aproape încă pe atât. Este un preț prea mare sau este acceptabil.

În perioada 1.I-31.V 2021, exporturile FOB au însumat 29,925 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 38,762 miliarde de euro. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.V 2021 a fost de 8,836 miliarde de euro, mai mare cu 1, 477 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.V 2020.

Marea problemă o reprezintă creșterea acestui deficit la comerțul de bunuri, lună de lună, an de an și faptul că nimeni dintre politicienii care ne conduc nu vrea să „citească” această imagine.

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ce05r21.pdf

Din ce se compune acest deficit comercial uriaș este o lecție continuă pentru cei care vor să priceapă lipsurile economiei noastre :

Am mai spus-o dar trebuie repetat la infinit până vor auzi și guvernanții: jumătate din deficitul comercial este cauzat de produsele chimice (4,2 miliarde de euro). Semifabricatele ne aduc și ele un deficit coercial de 2 miliarde de euro. Combustibilii participă la deficit cu 1,4 miliarde de euro, iar produsele alimentare cu 1,3 miliarde de euro. Cât privește mult-lăudata campiuoană a economiei românești, industria auto, aceasta aduce un excedent de doar 300 de milioane de euro (14,5 miliarde de euro exporturi și 14,2 miliarde de euro importuri)!

Ca de obicei, cea mai mare contribuție la echilibrarea contului curent o au investițiile străine (2,4 miliarde de euro pe primele cinci luni ale anului) și excedentul din comerțul cu servicii de transport (1,7 miliarde de euro). Tot 1,7 miliarde de euro aduc în plus și celelalte servicii la un loc, iar 750 de milioane de euro pierdem din servicii de turism , adică am reînceput să ne petrecem condițiile prin străinătate, alungați de starea infrastructurii și de prețurile din stațiunile românești.

Veniturile primare (adică cele din salarii încasate în strănătate și din invetiții făcute peste graniță) au ajuns și ele deficitare (-1,1 miliarde de euro).

În perioada ianuarie – mai 2021, datoria externă totală a crescut cu 1,057 miliarde de euro: datoria externă pe termen lung a însumat 92, 193 miliarde de euro la 31 mai 2021 (72,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,7 la sută față de 31 decembrie 2020;

Iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2021 nivelul de 34, 791 miliarde de euro (27,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,1 la sută față de 31 decembrie 2020.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4 la sută în perioada ianuarie – mai 2021, în scădere de la 20,1 la sută în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2021 a fost de 4,9 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2021 a fost de 84,8 la sută, comparativ cu 90,7 la sută la 31 decembrie 2020.