„Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.
Cîțu a prezentat și beneficiile pe termen scurt și mediu ale acestor măsuri. România, susține el, a făcut cele mai mici împrumuturi pentru a acoperi deficitul bugetar (pentru comparație, Polonia trebuie să împrumute în plus 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie, potrivit Agerpres.
Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
„Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.
