Specialii din România rămân cu pensiile în buzunar! În timp ce pentru români se pregătesc noi taxe și austeritate, parlamentarii nu se grăbesc să vină cu reforma pensiilor speciale, relatează Realitatea PLUS. Curtea Constituțională a retrimis proiectul de lege în Parlament la începutul lunii august, iar de atunci nu a fost nici măcar o dezbatere la nivelul comisiilor.
Legea pensiilor speciale pare că mai are de așteptat, pentru că aleșii nu accelerează modificarea pensiilor speciale. Deși reforma pensiilor, implicit a pensiilor speciale , trebuia să fie gata de la sfârșitul anului 2022, ceea ce nu s-a întâmplat. Termenul pentru adoptarea legii pensiilor speciale este 15 octombrie.
Numărul pensionarilor de lux din România a crescut în ultima lună, potrivit datelor oficiale ale Casei de Pensii.
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în august 2023, la 10.346. Dintre acești pensionari speciali, peste jumătate sunt din magistratură, respectiv 5.355.
La începutul lunii august, legea pensiilor speciale a ajuns în Parlament după ce judecătorii CCR au declarat-o neconstituțională. De atunci au fost convocate mai multe comisii din Parlament, însă dezbaterea a fost amânată constant. Potrivit unor surse politice citate de Realitatea PLUS, coaliția de guvernare încearcă să ajungă la un consens atât cu oficialii europeni, care au adus critici de la bun început legii, cât și cu magistrații, care amenință că vor ataca în continuare proiectul, dar și cu o blocare a activității din instanțe.
Potrivit acelorași surse politice citate de Realitatea PLUS, se pregătesc și noi amendamente la legea pensiilor speciale. Unul s-ar referi la impozitul de 15% pentru partea de necontributivitate, ce s-ar putea transforma în impozit de 20% pe toată suma ce depășește salariul mediu pe economie.
În plus, pensiile speciale nu se vor mai putea cumula și s-ar pregăti și un plafon maxim pentu cuantumul pensiei. În cazul în care acest plafon va fi la nivelu lsalariului președintelui, înseamnă că nicio pensie nu va mai putea depăși suma de 15.000 de lei net, potrivit surselor Realitatea PLUS.
CE MODIFICĂRI SE PREGĂTESC LA PENSIILE SPECIALE
-impozit de 20% pe tot ce depășește salariul mediu pe economie
-plafon maxim pentru cuantumul pensiei
-interzicerea cumulului de pensii speciale
-vârsta de pensionare 65 de ani (creștere treptată, până în 2040)
-crește perioada de raportare pt pensiile magistraților la ultimii 2 ani de activitate
-trecerea la pensii pe contributivitate până în 2043
Sursa: Realitatea PLUS
CONDIȚIILE puse de Bruxelles pentru a da undă verde banilor din PNRR
Este vorba despre impozitarea pensiilor, procentul propus inițial în cazul pensiilor speciale era de 15%, acum, acesta este de 20-25%. De asemenea, se avea în vedere și o taxare egală pentru toți pensionarii speciali.
Bruxelles cere Guvernului României un calcul al pensiei raportat la ultimii doi ani de activitate, iar procentele din salariu din care se calculează pensia specială să fie scăzute, potrivit Realitatea PLUS.
O inițiativă care să treacă de filtrul Comisiei prin PNRR este reanalizarea calculării pansiilor magistraților.
O ultimă condiție pusă de Bruxelles este reprezentată de eliminarea aspectelor clar neconstituționale din următorul act normativ privind reforma pensiilor.
De exemplu, potrivit legii care nu a fost acceptată de CCR, calculul în cazul magistraților se făcea un calcul de 80% din media indemnizațiilor. În acest caz, Comisia Europeană a cerut reducerea acestui procent.
CONDIȚIILE PUSE DE COMISIA EUROPEANĂ PENTRU PENSIILE SPECIALE
– IMPOZITARE mai mare pentru toți pensionarii speciali – 20-25%
– CALCULUL PENSIEI să fie raportat la ultimele 48 de luni de activitate
– procentele din salariu din care se calculează PENSIA SPECIALĂ să fie mai SCĂZUTE
– inițiativă care să treacă de filtrul PNRR – reanalizarea recalculării PENSIILOR MAGISTAȚILOR
– elimine aspectele clar neconstituționale
Sursa: Realitatea PLUS
CE CRITICĂ JUDECĂTORII CCR LA LEGEA DESFIINȚĂRII PENSIILOR SPECIALE
– Diminuarea bazei de calcul
– Recalcularea pensiilor speciale aflate în plată (afectează componenta de neretroactovitate)
– Supraimpozitarea nu poate avea caracter sancționator (să se aplice tuturor)
Sursa: CCR
REFORMA PENSIILOR SPECIALE BATE PASUL PE LOC, AVERTISMENTE PE BANDĂ RULANTĂ DE LA BRUXELLES
În urmă cu trei săptămâni, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a transmis un avertisment extrem de dur pe tema reformei pensiilor speciale. Ministrul a avertizat că, dacă reforma pensiilor, inclusiv a pensiilor speciale, nu va fi făcută, România va pierde 1,4 miliarde de euro, sumă ce poate fi tăiată de Comisia Europeană.
Marcel Boloș, avertisment primit de la Bruxelles: România pierde peste 4 miliarde de euro dacă nu rezolvă pensiile speciale și spitalele
„Subiectul actual și de neîntârziat îl reprezintă „reforma pensiilor speciale, de care este condiționată o sumă de 1,4 miliarde de euro. (…) Stagiul de cotizare este o nucă tare în discuția cu Comisia Europeană, pentru că este nefiresc să ai ultima lună de salariu în calcul pentru stabilirea viitoarei pensii. Baza de calcul trebuie mult extinsă pe o perioadă. Solicitarea Comisiei a fost de 10 ani. Adică un stagiu de cotizare mai consistent, care să genereze o pensie și un drept la pensie pe care îl au beneficiarii din sistemul public de pensii. Și vârsta de pensionare este un subiect de discuție”, declara ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pe 13 septembrie într-un interviu la un post TV.
CÂȚI PENSIONARI SPECIALI ARE ROMÂNIA – Datele oficiale din august 2023
În România sunt peste 10.300 de pensionari de lux. Dintre aceștia, jumătate sunt pensionarii din magistratură, potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP).
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în august 2023, de 10.346 (plus 36 comparativ cu luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.355 fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), relatează agerpres.ro.
CELE MAI MARI PENSII DIN ROMÂNIA – MAGISTRAȚII
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004, adică al magistraților s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.702 lei, din care 19.697 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.437 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau, în august, 1.644 de pensionari, pensia medie fiind de 5.170 de lei, din care 2.486 de lei suportaţi din bugetul de stat.
CINE MAI ESTE ÎN TOPUL PENSIONARILOR SPECIALI DIN ROMÂNIA
Foștii diplomați. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna august un număr de 727 persoane. Pensia medie era de 5.810 de lei, din care 2.540 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
Foștii parlamentari. La beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 715 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.054 de lei (2.490 de lei de la bugetul de stat).
Foștii angajați din aviație. De Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.358 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.527 de lei, din care 7.531 lei suportaţi din bugetul de stat, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii.
Foștii membri de la Curtea de Conturi. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 547 de persoane, media fiind de 8.505 de lei, din care 2.804 de lei cota suportată din bugetul de stat.
