Care sunt „lucrurile bune” din controversata OUG 114

Șefa PSD și a Guvernului, Viorica Dăncilă, își apără controversata OUG 114, elaborată de Dragnea, Vâlcov și Teodorovici, spunând că are și „lucruri bune”. În același timp, lideri politici din Opoziție, ca Ponta sau Orban, cer abrogarea integrală a actului normativ.

 

Preşedintele PSD, premierul Viorica Dăncilă, a declarat marţi că Ordonanţa 114 a avut şi „lucruri bune”, ea afirmând că „s-a greşit” că nu a fost un dialog înainte cu toate părţile şi că le-a solicitat miniştrilor să nu mai vină cu acte normative care nu au fost discutate cu factorii implicaţi.

„Ordonanţa 114, pentru că aţi adus în discuţie, a avut şi lucruri bune. Nu trebuie să luăm Ordonanţa 114 numai ca aspect negativ. Haideţi să ne uităm în sectorul construcţii, haideţi să ne uităm la creşterea pensiilor, care tot în Ordonanţa 114 sunt cuprinse. Pe Ordonanţa 114 – am spus şi repet acest lucru – s-a greşit pentru că nu a fost înainte un dialog cu toţi actorii implicaţi. S-a greşit şi am cerut tuturor miniştrilor să nu mai vină cu acte normative care nu sunt ridicate pe site sau nu sunt discutate cu toţi factorii implicaţi. Am zis că pe Ordonanţa 114 dăm dovadă de flexibilitate şi am făcut modificări pe Ordonanţa 114„, a afirmat Dăncilă, după şedinţa conducerii PSD în care ea a fost desemnată candidat al social-democraţilor la prezidenţiale.

Dăncilă a susţinut că a fost „singurul prim-ministru care şi-a asumat greşelile”.

„Nu e nimeni, cred că nu există decât cineva care a dat dovadă de prea multă aroganţă, să spună că pe o guvernare nu au fost şi lucruri greşite, dar am fost singurii şi, poate, am fost singurul prim-ministru care mi-am asumat greşelile şi am încercat să le îndrept şi cred că acest lucru este important”, a declarat Viorica Dăncilă.

Constructorii se opun abrogării OUG 114

Abrogarea integrală a OUG 114/2018 ar reprezenta un dezastru pentru sectorul de construcţii, susțin patronatele din domeniu, deoarece, în cazul anulării actului normativ, salariile lucrătorilor ar fi diminuate.

La o conferință din iunie, Gheorghe Bălăceanu, preşedintele FGS Familia, a avertizat că, dacă OUG 114 va fi anulată, vor exista proteste ale sindicaliştilor şi ale lucrătorilor din construcţii, care-şi vor apăra drepturile oferite de acest act normativ.

„S-a propus abrogarea OUG 114, care cuprinde mai multe aspecte. Noi ne referim strict la sectorul de construcţii şi la cel al producţiei materialelor de construcţii. Acest sector este unul vulnerabil, iar această vulnerabilitate provine din lipsa forţei de muncă din această ţară. O parte din muncitorii calificaţi se găsesc, acum, în Italia, Germania, Spania. Scopul nostru, ca parteneri, este, în primă-fază, să stag­năm exodul de muncă, aşa cum s-a şi întâmplat prin apariţia acestei Ordonanţe, în baza căreia salariile minime din sector au crescut la 3.000 de lei.

În etapa următoare, vom face demersuri să vorbim cu lucrătorii care se află în spaţiul european să se întoarcă în ţară. Poate vom reuşi, prin efort comun, să aducem 10%-20% lucrători înapoi în România. Această Ordonanţă nu trebuie anulată în întregime, deoarece conţine şi multe lucruri bune. Abrogarea ei ar fi un dezastru pentru sectorul de construcţii, întrucât salariile lucrătorilor ar fi diminuate”, a explicat preşedintele FGS.

Și preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, Valentin Petrescu, spune că abrogarea integrală a OUG 114 ar avea efecte extrem de negative asupra sectorului construcţiilor.

„Anularea Ordonanţei 114 ar reprezenta cel puţin trei paşi înapoi pentru domeniul construcţiilor. Constructorii nu fac politică. Am semnat, anul trecut, un acord istoric cu Guvernul ţării noastre, nu am semnat un partid politic. Abrogarea OUG 114 ar genera dispariţia multor firme de construcţii. Această Ordonanţă a venit ca un colac de salvare pentru peste 500.000 de angajaţi din acest sector. Dacă ne referim şi la membrii familiilor lor, am ajunge la un milion de persoane.

Facilităţile acordate de OUG 114 se referă exclusiv la angajaţi. Firmele şi-au asumat creşterea salariului minim la 3000 de lei, dar numai cu acordarea acestor facilităţi la impozit. Putem opri exodul de forţă a muncii, să aducem oamenii înapoi în ţară, prin intermediul acestei Ordonanţe. Salariul minim este de 3000 lei, dar lucrătorii nu se platesc doar cu această sumă. Se va ajunge la un salariu de 4000 – 6000 de lei. Am semnat acest cord pentru zece ani şi trebuie să îl ducem până la capăt. În acest moment, mecanismul arată în felul următor: oamenilor le-au fost crescute veniturile, încasările aferente salariilor din construcţii s-au apreciat semnificativ. Firmele îşi rezolvă problema forţei de muncă. Există, în prezent, un câştig de toate părţile, un exemplu foarte rar în ţară”, a spus liderul patronatului din construcții.