Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene (MIPE) a publicat joi Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, după ce documentul a fost aprobat și de Consiliul UE, ultimul pas pentru ca România să poată solicita banii europeni – cele 29,2 milioane de euro. Documentul integral nu a fost până acum prezentat public în integralitate.
lanul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene astăzi, 28 octombrie, ultima etapă la nivelul instituțiilor europene. Astfel, România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale.
Primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României (3,7 miliarde de euro), vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut și de premierul interimar Florin Cîțu. Acesta a precizat joi că avansul de 13% din PNRR va putea fi folosit pentru a începe investițiile, „chiar dacă nu vom avea un guvern cu puteri depline, deși, vom avea un guvern săptămâna viitoare”.
Versiunea extinsă a Planului Național de Redresare și Reziliență, însemnând peste 70 de documente, a fost publicată de MIPE, joi, 28 octombrie. Acestea pot fi găsite pe pagina oficială dedicată PNRR.
BUGETUL PLANULUI NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ al ROMÂNIEI – AICI
Prin PNRR, România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale. Din suma totală, 14,2 miliarde euro sunt granturi și 14,9 miliarde sunt împrumuturi. Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.
Planul Național de Redresare și Reziliență a fost adoptat de Comisia Europeană în data de 27 septembrie 2021.
Mai exact, în total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
Care sunt regulile cerute de Comisia Europeană și ce tipuri de proiecte se finanțează
Investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.
Mecanismul de Redresare și Reziliență sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.
PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:
- Transportul
- Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
- Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
- Agricultura și dezvoltarea rurală
- Sănătate
- Educație
- Mediul de afaceri
- Cercetare, inovare, digitalizare
- Îmbunătățirea fondului construit
- Reziliență în situații de criză
Cum este structurat PNRR României
PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali:
- Tranziția spre o economie verde;
- Transformarea digitală;
- Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
- Coeziunea socială și teritorială;
- Sănătate și reziliență instituțională;
- Copii, tineri, educație și competențe.
DE UNDE vin banii europeni
Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.
Bugetul MRR este constituit din:
- A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro
- B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro
BUGETUL PLANULUI NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ al ROMÂNIEI poate fi consultat mai jos
