BNR demolează scenariul plusului bugetar ca efect al introducerii „taxei pe lăcomie”

Banca Naţíonală a  României demolează scenariul optimist al creşterii încasărilor la buget ca efect al introducerii aşa-numtei „taxe pe lăcomie”. Mai mult, analiza specialiştilor BNR arată că sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil încă din acest an, potrivit unei scrisori transmise Ministrului Finanțelor de către Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, document consultat de HotNews.ro. 

Potrivit analizei, în 2019 ar urma să se înregistreze o pierdere estimată de 680 milioane de lei, pentru ca în 2020 această să ajungă la aproximativ 3,4 miliarde de lei. În plus, numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de 4 până in anul 2019 (toate de importantă sistemică), respectiv două până la finele anului 2020. În scenariul advers ajustat cu includerea taxei de lăcomie, nicio bancă nu ar mai avea capacitatea de a genera profit in orizontul de analiză, arată documentul, obținut din surse apropiate Finanțelor.

Autorii atrag atenţia că din cauza „timpului scurt avut la dispoziţie pentru analiza proiectului, punctul de vedere comunicat (…) are un caracter preliminar.” De asemenea, ministerul Finanţelor este

Totodată, apreciem că, având în vedere caracterul dispoziţiilor cap. IV din proiect, este necesară solicitarea avizului băncii centrale, în baza prevederilor art.3 alin.(2) din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, precum şi discutarea lor la nivelul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.

Instituirea taxei pe activele instituţiilor financiar bancare — taxa pe lăcomie. Taxa urmează să fie percepută oricărei instituții financiare în situaţia în care media trimestrială a ROBOR în piaţă depăşeşte limita de 2%.

I. Consideraţii asupra proiectului

Proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost transmis băncii centrale de Ministerul Finanţelor Publice, cu adresa nr.104984/ 19.12.2018, împreună cu solicitarea de exprimare a opiniei în regim de urgenţă.

„Conform Notei de fundamentare se poate concluziona că entităţile vizate sunt cele care desfăşoară activitate de creditare. Precizăm însă că identificarea categoriilor de entităţi care desfăşoară activitate de creditare este eronată şi poate conduce la efecte necircumscrise scopului declarat al reglementării.” Între instituţiile care ar putea deveni „victime colaterale” sunt pomenite cele care desfăşoară activități specifice pieței de capital, acei creditori a căror activitate este evident decuplată de rata ROBOR sau care acordă credite exclusiv clienţilor persoane juridice, astfel că sfera de acoperire rezultată din textul proiectului OUG nu este conformă scopului declarat de legiuitor în Nota de fundamentare, respectiv sancționarea/redistribuirea profitului institutiilor care acordă facilităţi de creditare în lei.”

Analiza BNR atrage atenţia şi asupra ambiguităţilor şi a unor intrerpretări deficitare. De exemplu, nu sunt definite „activele financiare” ce urmează a fi utilizate ca bază de calcul, iar lipsa unei definiții corespunzătoare poate conduce la interpretări eronate şi la efecte

„Considerăm că stabilirea unor praguri fixe ale ratei dobânzii ca reper pentru evaluarea profitabilităţii excesive a unui sector bancar nu este adecvată, pentru că ratele de dobândă de pe piată au caracter variabil fiind corelate, printre altele, cu prima de risc şi rata inflației care la rândul lor sunt influențate de o serie de factori interni şi externi. (…)

Pe datele valabile pentru octombrie 2018, „taxa pe lăcomie” aplicabilă intregului sector bancar s-ar cifra la aproximativ 3,4 miliarde lei (dintre care aproximativ 3 miliarde de lei ar afecta instituţiile de credit, persoane juridice române).

Având in vedere că această taxă ar urma se aplice incepând din anul 2019, pentru estirnarea unui impact direct, de primă rundă, asupra profitabilităţii şi solvabilităţii instituţiilor de credit persoane juridice române, s-a pornit de la rezultatele aferente ultimilor doi ani din cadrul exerciţiilor de testare la stres (exerciţiu care acoperă orizontul de timp ian. 2018-dec. 2020).

Exerciţiul de testare la stres s-a realizat luând in calcul două scenarii macroeconomice de
severitate diferită (de bază şi advers).

Potrivit primului, în urma aplicării ”taxei pe lăcomie”, numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de 4 până in anul 2019 (toate de importantă sistemică), respectiv două pănă la finele anului 2020. În scenariul advers ajustat cu includerea taxei de lăcomie, nicio bancă nu ar mai avea capacitatea de a genera profit in orizontui de analiză.

(…) Conform scenariului de bază, sectorul bancar românese ar deveni neprofitabil începând cu anul instituirii taxei (2019), inregistrând o pierdere estimată de aproximativ 9,4 miIiarde lei în anul 2019 şi de aproximativ 19,1 miliarde lei în anul 2020, se mai arată în raportul trimis de BNR şi citat de HotNews.ro .

În concluzie, instituirea unei taxe de lăcomie poate fi caracterizată prin următoarele elemente:

  1. Măsura are un caracter puternic prociclic intr-o situaţie de criză, în condiţiile in care ratele de dobândă au tendinţa de creştere;
  2. Implementarea măsurii este de natură să conducă la accelerarea procesului de dezintermediere financiară (retragerea unor sume din conturi cu un randament scăzut, pentru a fi investiti în mod direct în instrumente cu un randament superior);
  3. Măsura ar putea contribui la apariţia unui fenomen de transformare a filialelor instituţiilor de credit având capital majoritar străin in sucursale şi reducerea capitalurilor investite;
  4. Impredictibilitatea cadrului legislativ va conduce la creşterea costurilor de finanţare, atât la nivelul datoriei publice, cât şi a celei private;
  5. În fundamentarea acestei propuneri fiscale, considerăm util să se includă şi costul pe care autoritătile s-ar putea sâ fie nevoite să-l plătească pentru salvarea băncilor.
  6. În ipoteza aplicării cotei de taxare trimestrial, 8 bănci de importanţă sistemică nu ar deţine fonduri proprii suficiente la finalul orizontului de analiză (anul 2020).

Potrivit hotnews.ro, Scrisoarea trimisă ministrului Teodorovici cuprinde scenariile variantei de proiect anterioare celei apărute în Monitorul Oficial. Din punct de vedere al impactului, rezultatele nu diferă prea mult după apariția formei finale a textului.

Textul integral îl puteţi consulta AICI.

Articolul precedentCosturile producţiei industriale au crescut în Uniunea Europeană
Articolul următorPrimul Ferrari 275 GTB, dispărut vreme de 25 de ani, a fost scos la vânzare. Cât costă