Creditul nou acordat populaţiei şi-a încetinit ritmul de creştere în acest an, faţă de finele lui 2018, înregistrând o rată anuală de 4% în luna martie 2019, potrivit datelor din Raportul asupra stabilităţii financiare publicat de Banca Naţională a României.
După segmentul de creditare, raportul BNR arată o tendinţa ascendentă a împrumuturilor de consum, cu precădere a celui negarantat.
În ceea ce priveşte creditul ipotecar nou, acesta înregistra un uşor recul în luna martie 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2018.
„În urma maximului istoric înregistrat în cursul anului 2018, creditul ipotecar nou a înregistrat o uşoară scădere în luna martie 2019 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2018 în baza reducerii numărului de contracte noi (-10%), această diminuare fiind parţial contrabalansată de majorarea valorii mediane a creditului (+8%)”, spun reprezentanţii BNR în raport.
Instituţiile de credit au înăsprit standardele de creditare la începutul anului 2019, în condiţiile intrării în vigoare a noilor reglementări privind gradul de îndatorare, stabilite de Banca Naţională a României în vederea protejării debitorilor, cu precădere cei cu venituri reduse, prin consolidarea capacităţii de plată în situaţia manifestării unor condiţii adverse. Temperarea creşterii creditului nou a fost determinată şi de evoluţia cererii din partea populaţiei.
În primul trimestru din 2019, cererea a crescut marginal în cazul împrumuturilor pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri şi a scăzut semnificativ în ceea ce priveşte creditele de consum acordate gospodăriilor. Pentru trimestrul următor, băncile estimează o creştere marginală a cererii de împrumuturi pentru locuinţe şi o diminuare moderată în cazul creditelor de consum.
„Dinamica recentă a împrumuturilor bancare acordate populaţiei este în linie cu aşteptările BNR de la momentul implementării modificărilor condiţiilor de creditare, existând premisele creşterii îndatorării populaţiei în continuare, însă într-o manieră mai sustenabilă. Prin stipularea de facilităţi pentru debitorii cu o bonitate ridicată sau care achiziţionează un prim imobil cu destinaţie locativă, noua reglementare asigură un grad important de flexibilitate pentru instituţiile de credit în a oferi consumatorilor produse bancare potrivite pentru nevoile acestora, fără o diminuare excesivă a accesului la creditare”, se arată în raportul BNR.
În urma intrării în vigoare a plafonării gradului de îndatorare începând din 1 ianuarie 2019, gradul de îndatorare median, exprimat ca raportul al serviciului datoriei în venitul net (debt service to income – DSTI), raportat de către bănci pentru creditele noi acordate în perioada ianuarie – martie 2019 a fost de 37%, în scădere cu 8 puncte procentuale faţă de creditele acordate în cursul anului 2018, indicând semnale iniţiale pozitive privind eficienţa măsurii.
În structură, 17% din creditele de consum acordate în perioada ianuarie – martie 2019 înregistrează un DSTI de peste 40%, comparativ cu 60% din creditele de consum acordate în cursul anului 2018.
Pentru segmentul ipotecar, circa 36% din creditele acordate în perioada ianuarie – martie 2019 au avut DSTI de peste 45%, faţă de o proporţie de 55% din împrumuturile ipotecare acordate în cursul anului 2018. „În cazul acestei categorii, însă, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: acordarea unor împrumuturi a căror analiză a fost iniţiată înainte de intrarea în vigoarea a reglementării; o pondere de 15% din fluxul de credite este exceptată de la aplicarea limitei de îndatorare, dar şi faptul că gradul maxim de îndatorare se majorează cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor”, potrivit raportului.
Expunerea populaţiei la riscul de rată a dobânzii a continuat tendinţa de uşoară atenuare, prin orientarea debitorilor şi către împrumuturi cu dobândă fixă. Pe fondul evoluţiei ascendente a costurilor de finanţare, atât creditele de consum, cât şi cele ipotecare nou acordate cu dobândă variabilă s-au redus treptat.
Astfel, ponderea creditelor ipotecare noi acordate cu dobândă fixă a crescut de la 9,8% în luna februarie 2018 la 25,3% în luna februarie 2019, în timp ce în cazul împrumuturilor de consum, ponderea celor cu dobândă fixă a ajuns la aproximativ 80%.
De asemenea, expunerea persoanelor fizice la riscul de curs de schimb s-a diminuat, în principal pe fondul acordării de împrumuturi noi preponderent în monedă naţională, dar şi al refinanţărilor creditelor în valută şi al rambursării împrumuturilor existente în portofoliu denominate în alte monede. Creditul nou bancar a fost acordat în proporţie de 99% în monedă naţională, fapt ce contribuie, pe de o parte, la reducerea riscului valutar pentru populaţie şi, pe de altă parte, la o transmisie mai adecvată a politicilor monetare şi macroprudenţiale ale BNR.
„Un alt element de avut în vedere în perioada următoare este reprezentat de introducerea indicelui de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), în urma adoptării Ordonanţei de urgenţă nr. 19/201961. Conform metodologiei de calcul, IRCC se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul de referinâă, iar rata de dobândă zilnică a tranzacţiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară. Deşi prima valoare publicată a IRCC este mai redusă decât cea a ROBOR, este necesar un comportament prudent al debitorilor în contractarea creditelor cu dobândă variabilă, riscul de majorare a acesteia pe perioada contractuală menţinându-se, mai ales în cazul creditelor ipotecare, care parcurg mai multe cicluri economice”, spun reprezentanţii BNR.
În ceea ce priveşte capacitatea populaţiei de onorare a serviciului datoriei, raportul BNR arată că evoluţia descendentă a ratei de neperformanţă a creditelor acordate populaţiei a continuat, fiind susţinută pe de o parte de dinamica pozitivă a veniturilor salariale, şi pe de altă parte de continuarea scăderii expunerilor neperformante denominate în valută.
Astfel, rata creditelor neperformante aferente sectorului populaţiei s-a redus cu 0,8 puncte procentuale în perioada martie 2018 – martie 2019, ajungând la valoarea de 4,5%. Din punct de vedere al tipului de produs, cea mai mare scădere a fost înregistrată pentru creditul de consum, urmată de împrumuturile destinate achiziţiei de locuinţe şi expunerile aferente cardurilor de credit şi overdraft-urilor.
Rolul cesiunilor de credit şi-a diminuat influenţa în diminuarea creditelor neperformante în urma limitării la 30% a deductibilităţii fiscale a cheltuielilor aferente creditelor neperformante pe care băncile le vând părţilor terţe începând din ianuarie 2018. Astfel, aportul creditelor cesionate la reducerea ratei de neperformanţă pe segmentul împrumuturilor de consum în perioada martie 2018 – martie 2019 a fost de -1 punct procentual, iar în cazul creditelor ipotecare, acestea nu avut niciun impact.
Volumele creditelor neperformante nete de cesiuni denominate în valută şi-au continuat contribuţia pozitivă la diminuarea ratei de neperformanţă, atât pentru creditele de consum cât şi pentru cele ipotecare.
Cu toate acestea, expunerile neperformante denominate în lei au crescut în termeni absoluţi cu 3,7% în perioada aprilie 2018 – martie 2019, cel mai puternic efect fiind resimţit pentru creditul de consum negarantat, în timp ce în cazul creditului ipotecar acestea s-au menţinut relativ constante, iar cele aferente creditului de consum garantat s-au diminuat. Astfel, impactul expunerilor neperformante nete de cesiuni denominate în lei a dus la majorarea ratei de neperformantă cu 1,1 puncte procentuale pentru creditele de consum, neavând însă un efect pentru creditele ipotecare.
„Scăderea disciplinei la plată pentru creditele de consum, în special cele negarantate, este un semnal de avertizare timpurie a deteriorării capacităţii de plată a populaţiei. Aceste presiuni sunt aşteptate să se accentueze în cazul temperării evoluţiilor favorabile din piaţa muncii, ducând la diminuarea calităţii portofoliilor instituţiilor de credit. În final, creşterea robustă a soldului creditelor în lei a dus la diminuarea ratei de neperformanţă prin efectul de bază atât pentru creditul de consum, cât şi pentru creditele ipotecare”, explică reprezentanţii BNR.
Rata anuală de nerambursare a înregistrat o îmbunătăţire marginală în perioada martie 2018 – martie 2019, atât pentru creditele ipotecare, cât şi pentru cele de consum în contextul îmbunătăţirii în ansamblu a situaţiei financiare a debitorilor. Cu toate acestea, se preconizează o deteriorare a probabilităţii de nerambursare pentru următoarele 12 luni, atât pentru creditul ipotecar (+0,35 puncte procentuale), cât şi pentru creditul de consum (+0,75 puncte procentuale).
