Românii considerau, în proporție de 23% respectiv 20%, că situația economică și cea politică din România erau în 2016 mai bune decât în urmă cu patru ani.
Acestea sunt rezultatele unui studiu dat publicității joi de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Procentele României sunt mai mari decât media pentru sud-estul Europei (SEE), ambele la 17%, dar sub cifrele corespunzătoare pentru regiunea de tranziție în ansamblu (24 și, respectiv, 28%). Aproape unul din cinci români crede că nivelurile de corupție s-au îmbunătățit în ultimii patru ani anteriori sondajului. Astfel, românii se situează din nou puțin peste media SEE (18%), dar ușor sub media regiunii de tranziție (23%).
Regiunea „în tranziție” cuprinde, în cadrul raportului BERD, Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croatia, Estonia, Macedonia, Georgia, Ungaria, Kazakhstan, Kosovo, the Rebuplica Kîrgîzâ, Letonia, Lituania, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Tadjikistan, Turcia, Ucraina, Uzbekistan.
Aproximativ 35% dintre români cred că gospodăria lor era mai bună în 2016 decât în urmă cu patru ani, iar 36% sunt mulțumiți de situația lor financiară personală. Aceste procente se situează deasupra mediilor respective ale SEE și ale regiunii de tranziție. Satisfacția a crescut substanțial în toate grupele de vârstă și venituri de la ultimul studiu, de la doar 18% în 2010 la 45% în 2016.
În medie, românul este mai fericit decât respondentul mediu din SEE și regiunea de tranziție. Potrivit opiniei a 38% dintre români, copiii născuți acum vor avea o viață mai bună decât generația curentă. Procentul a cunoscut o creștere semnificativă de la ultimul sondaj: numai 21% dintre cei chestionați au dat răspunsuri optimiste în 2010. Nivelul optimismului în România este comparabil cu cel din SEE în ansamblu (39%), dar se află încă sub media corespunzătoare regiunii de tranziție (50%).
În ce privește prioritățile pentru cheltuielile guvernamentale 41% dintre respondenți ar prefera să fie cheltuite fonduri guvernamentale suplimentare pentru îngrijirea sănătății, cifră mai mare decât media pentru țările în tranziție (34%) și ESE (35%). Acestea sunt urmate de investițiile în educație (25%), pensiile (13%) și ajutorul celor săraci (8%). Alte opțiuni pentru cheltuieli suplimentare, cum ar fi infrastructura publică sau mediul înconjurător, atrag mai puțin sprijin. În mod consecvent, 41% dintre români indică faptul că ar fi dispuși să plătească mai multe impozite pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate.
Comments are closed.