Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, consideră că principala cauză pentru această situație o reprezintă sănătatea financiară precară a multor firme care astfel nu sunt eligibile pentru accesarea finanţării.
„Majorarea intermedierii financiare nu depinde doar de deciziile băncilor sau ale instituţiilor financiare nebancare. Aşa cum s-a explicat de mai multe ori în analizele elaborate de către BNR sau de către Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, există mai multe cauze structurale atât pe partea cererii, cât şi pe cea a ofertei care pot explica nivelul redus al intermedierii din România. Menţionez câteva dintre acestea: în primul rând, sănătatea financiară precară a multor firme care astfel nu sunt eligibile pentru accesarea finanţării de la bănci sau IFN-uri; în al doilea rând disciplina laxă la plată din economie; trei, prevederile fiscale care permit ca firmele să se finanţeze prin intermediul datoriilor de la asociaţi sau acţionari, deşi respectiva companie nu îndeplineşte cerinţele legale privind capitalizarea minimă. Păi dacă asociaţii şi acţionarii au bani să le împrumute, nu au bani să constituie capitalul? Aici este o chestie de fond şi autorităţile greşesc. Au căzut în capcana mediului de afaceri care votează şi în curând votează, da? Şi care mediu de afaceri nu vrea să-şi ia riscul. Împrumută, vede că e ceva, îşi ia primul banii înapoi şi pleacă. Şi rămân alţi creditori cu pierderea. Am zis, asta nu e economie de piaţă funcţională. Este un tip de economie concurenţială combinată cu socializarea răspunderilor. Un semi-socialism, aşa, dacă vreţi”, a declarat Florin Georgescu, la Conferinţa anuală BNR-ASE „Perspective privind dezvoltarea sectorului bancar românesc”.
El a spus că indicatorii de soliditate financiară ai băncilor se află, utilizând ca analiză metodologia Autorităţii Bancare Europene, peste mediile din Uniunea Europeană. Acest lucru arată că instituţiile de credit din România pot gestiona bine eventualele evoluţii nefavorabile externe şi au resurse de capital şi lichiditate pentru a continua creditarea economiei reale.
„Cu toate acestea suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte intermedierea financiară. Deşi activitatea de creditare a cunoscut evoluţii importante în ultimii ani, în sensul că în termeni absoluţi a mai crescut, acest indicator deosebit de relevant, indicatorul de intermediere financiară prin raportare la PIB, a continuat să se reducă. E un lucru extrem de nefavorabil. Profitabilitatea sectorului bancar judecată prin comparaţie cu profitabilitatea celorlalte sectoare din economia reală a ţării a fost întotdeauna mai mică în ultimii 10 ani. Pe de altă parte, prin raportare la profitabilitatea celorlalte domenii similare din Uniunea Europeană, indicatorul din România a fost pe primele locuri în ultimul deceniu. Din această perspectivă este spaţiu ca băncile să sprijine intermedierea financiară prin găsirea de soluţii inclusiv în vederea reducerii costului creditelor, îndeosebi în domeniul investiţiilor precum autorităţile statului român au găsit soluţii prin programe de tip IMM Invest”, a menţionat Florin Georgescu.
El a declarat că în Parlament există o iniţiativă legislativă, care a trecut de o cameră a Parlamentului în timp ce camera cealaltă „are comandă să o ţină blocată în sertar”. El a făcut referire la conversia datoriilor de la asociaţi în capital în cazul firmelor care nu respectă legea pentru cerinţa minimă de solvabilitate.
În acest caz el a atras atenţia asupra impactului asupra educaţiei financiare.
„Păi dacă lor le merge bine cu educaţia asta financiară, de ce să o mai îmbunătăţească. Ca să îi pui să aducă bani de acasă? Pai ei nu vor decât de frică, cu forţa”, a mai spus Florin Gorgescu.
