1,25 milioane de locuințe au fost debranșate, în 15 ani, de la sistemul de încălzire centralizat. În prezent, 13 judeţe din România nu mai depind de sistemul centralizat de termoficare, folosind un echipament independent de încălzire. Acest fapt ca creat cerere de centrale termice, vânzările pe acest segment de piață crescând constant. Pe măsură ce piața a crescut și oferta s-a diversificat.
Compania Ariston Romania a publicat un studiu care arată că vânzările de centrale termice și boilere electrice au crescut de circa 20 de ori, în ultimele doua decenii, cauza fiind creșterea constantă a numărului de debranșări de la sistemul de încălzire centralizat, pe fondul majorării prețurilor.
Alba, Mureş, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Satu Mare, Ialomiţa, Ilfov, Brăila, Caraş Severin, Neamţ, Dâmboviţa, Olt, Sălaj sunt județele cu cea mai mare rată de deconectare de la sistemul de încălzire centralizată. Inficiența regiilor locale de termoficare și incapacitatea autorităților locale de a oferi locuitorilor confortul firesc la un preț rezonabil al căldurii a determinat ”exodul” spre centralele de apartament. În acest fel a fost grăbit și falimentul regiilor locale respective. Girugiu este unul din multele exemple.
La polul opus se află Bucureștiul. În Capitală peste 60% dintre locuinţe depind încă de sistemul centralizat (circa 560.000 de locuinţe branşate), relevă studiul. Doar pentru faptul că Bucureștiul este singurul oraș care subvenționează agentul termic, a putut păstra în funcțiune falimentara RADET. A fost însă necesară declararea în inslovență pentru a scăpa de presiunea creditorilor și a identifica noi scenarii de salvare – ultima variantă este includerea într-o companie de stat a Ministerului Economiei.
Raportat la situaţia pe primul semestru al anului 2017, în topul judeţelor cu cele mai multe debranşări se află Galaţi, unde 6.966 apartamente s-au debranşat de la CET-uri, pe locurile următoare aflându-se Iaşi, (800 de debranşări), Tulcea (445), Timiş (431) şi Argeş (410).
Dacă la primele achiziţii, respectiv la începuturile dezvoltării pieţei locale de centrale termice, preţul era criteriul principal de achiziţie, în proporţie de aproape 40%, iar eficienţa, randamentul şi consumul erau următoarele criterii de alegere, însumând 25%, astăzi criteriile principale de cumpărare s-au schimbat, iar eficienţa, serviciile post-vânzare şi noile tehnologii se află în top.
Un sondaj pe tema încălzirii locuinței realizat de Ariston Thermo România arată că majoritatea respondenților au definit confortul prin linişte, armonia sau căldura. Pe de altă parte, unii văd confortul în criterii pragmatice, iar majoritatea asociază acest aspect cu căminul în care locuiesc.
Pentru a se simţi confortabil, românii au nevoie de ”spaţiu ori lumină naturală”. Întrebaţi cu ce culoare asociază căldura, cei intervievații au optat în majoritate pentru roşu, urmat de. portocaliu și galben.
Raportat la propriile cămine, cei mai mulţi dintre respondenţi au spus că temperatura ideală din locuinţă se situează între 20-22 de grade (faţă de 16-18 grade în sondajele similare din Occident).
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 400 de persoane din toate judeţele ţării, cu vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani, peste 75% având studii superioare.
Comments are closed.