Uniunea Practicienilor în Insolvență: Proiectul de modificare a Legii insolvenței este neconstituțional.

UNPIR – Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România –  critică proiectul de modificare a Legii insolventei, care ridică semne de întrebare în legătură cu compatibilitatea prevederilor constituționale și cum vor putea fi implementate din punct de vedere juridic și economic noile măsuri avute în vedere.

Concluziile analizei efectuate de UNPIR, structura care la nivel național reprezintă și reglementează profesia de practician în insolvență arată că proiectul OUG de modificare a Legii insolvenței face imposibilă verificarea unui posibil conflict de interese, creează posibilitatea unei stări de insolvență continuă cu acumulare constantă de datorii și omite să menționeze de unde ar fi remunerat evaluatorul la care ar putea apela organul fiscal.

De asemenea, UNPIR spune că la elaborarea setului de propuneri, inițiatorul proiectului de ordonanță, Ministerul Finanțelor, nu a consultat asociațiile profesionale relevante, inclusiv UNPIR, deși această consultare este impusă de Legea privind transparența decizională în administrația publică.

Totodată, proiectul NU are avizul Ministerului Justiției. În consecință, documentul nu este verificat temeinic de către specialiștii acestui Minister, experți în tehnică legislativă.

Astfel, potrivit analizei specialiștilor UNPIR, proiectul Ordonanței de Urgență încalcă prevederile constituționale (existența unei situații extraordinare, care să nu poata fi  amanata si inlaturata pe alta cale, motivată în cuprinsul ordonanței), nu are în vedere principiile de tratament egalitar al creditorilor în procedura insolvenței, încalcă prevederile Directivei europene privind acordarea celei de a doua șanse și nu are atributul clarității actului normativ, necesară supremației legilor în România.

În plus, proiectul face imposibilă verificarea unui posibil conflict de interese, creează posibilitatea unei stări de insolvență continuă cu acumulare constantă de datorii și omite să menționeze de unde ar fi remunerat evaluatorul la care ar putea apela organul fiscal.

 

Principalele concluzii ale analizei UNPIR

  1. Proiectul de Ordonanță de urgență încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, istoria dovedind că o altă încercare de schimbare a legii insolvenței prin OUG nr. 91/2013 a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 447 din 29 octombrie 2013.

În considerentele deciziei, Curtea Constituțională arată la pct. IV că, în materia adoptării ordonanțelor de urgență, trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, precum și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței, cerințe care nu sunt îndeplinite în propunerea de Ordonanță de Urgență.

  1. Proiectul nu are în vedere și principiile UNCITRAL, care stabilesc un tratament egalitar concursual și unitar în cadrul procedurii insolvenței, paralelismul procedurii executării individuale în disprețul procedurii egalitare și concursuale se adâncește. Toți creditorii trebuie să aibă aceleași drepturi în cadrul procedurii, cu posibila intervenție a legiuitorului în ordinea distribuirii și doar atât. Ori, din conținutul proiectului se constată un tratament preferențial al creditorului bugetar, în defavoarea celorlalți creditori participanți la procedură. Astfel, se încalcă principiul concursualităţii și unității procedurilor de insolvență. Prin noul proiect, creditorul bugetar este favorizat, are alte drepturi decât orice alt participant la procedură.
  1. Se încalcă Directiva europeană privind acordarea celei de a doua șanse, care prevede posibilitatea unui debitor de a se reorganiza, dar și un tratament nediscriminatoriu al tuturor creditorilor, toți având aceleași drepturi în cadrul procedurii. La nivel european creditorul bugetar este tratat obișnuit nefiind o clasa aparte de creditori.

Toate amendamentele sunt făcute  exclusiv în favoarea creditorului fiscal, situație ce poate să fie și  neconstituțională raportat la prevederile art. 16 din Constituție, cerințele privind legalitatea planului cu privire la creanțe încalcă prevederile echilibrului pe care trebuie să îl aibă legiuitorul când reglementează. Legal și corect față de o procedură colectivă și concursuală este ca ANAF să instituie proceduri interne cu privire la colaborarea dintre propriile departamente precum și o procedură clară privind modalitatea de redactare a votului în adunările creditorilor. Intervenția în lege, în stabilirea a ce este legal sau nu, creează discriminare între participanți.

  1. Ordonanța nu are atributul clarității și calității actului normativ cerută de art. 1 din Constituție, întrucât, cu titlul de exemplu, prin amendarea valorii prag (cea de la care se poate deschide procedura insolvenței) a datoriei fiscale la 50% din masa credală se modifică indirect definirea infracțiunii de bancrută. Dovada este, de asemenea, faptul că sancțiunea nedepunerii anumitor acte este nedeschiderea procedurii, deși conform dispozițiilor art. 240 din Codul Penal, constituie infracțiune de bancrută simplă neintroducerea sau introducerea tardivă a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, situație care nu atinge scopul dorit, adică asanarea mediului economic.
  1. Cu privire la amendamentul legat de incompatibilitatea practicianului în insolvență, în 30 de zile nici nu se întocmește tabelul creditorilor, astfel că nu există posibilitatea de a se verifica existenta unui posibil conflict de interese. Se sancționează cu nulitatea absolută chiar dacă nu există vătămare deși la conflictul de interese regula trebuie să fie ca la mandatul dublu, să vatăme și să poată exista acord dacă și creditorii consideră că le profită actul.
  1. Condiționarea posibilității intrării în insolvență de existența unui cuantum al creanțelor bugetare mai mic de 50% este discriminatorie și duce la creșterea arieratelor și nu la diminuarea acestora. Plata în 10 zile a creanțelor bugetare curente este nerezonabilă și poate afecta locurile de muncă.
  1. Se poate crea o stare de insolvență continuă, debitorul acumulând constant datorii, fără obligația de a-și declara insolvența. Creează un tratament discriminatoriu în favoarea creanțelor bugetare, obstrucționează procedurile colective în detrimentul procedurii execuționale fiscale care nu permite reorganizarea și salvarea locurilor de muncă, menținerea unui mediu concurențial. Plata în 10 zile a creanțelor bugetare nu este rezonabilă nici pentru societățile care nu au trecut prin deficit de lichidități, dar pentru societățile în reorganizare. Dacă se va aplica ad litteram această prevedere, aproape 200.000 locuri de muncă sunt în pericol. Anul trecut firmele care au intrat în insolvență aveau 70.000 locuri de munca.
  1. Instituie posibilitatea organului fiscal de a apela la serviciile unui evaluator, fără a prevedea și sursa din care va fi dispusă remunerarea acestuia. Nu se poate cerință fără onorariu.

9. Se poate observa la majoritatea modificărilor o inconsecvență a termenilor utilizați, ceea ce va conduce inevitabil la practică neunitara în instanța de judecată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Numele tau